1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Lupta pentru piticul economic Ucraina

Zăcăminte naturale? Piaţă de desfacere? Armament? Ce interese urmăresc de fapt UE şi Rusia privitor la Ucraina? Sunt în joc avantaje economice sau asistăm pur şi simplu la o luptă pentru supremaţie politică?

În anii ce vin, occidentul va finanţa masiv Ucraina. 1,6 miliarde de euro a pus la dispoziţie UE Kievului, pe termen scurt. SUA vor suporta garanţii de credite în valoare de 800 de milioane de euro. Fondul Monetar Internaţional estimează că Ucraina va avea nevoie în viitorul apropiat de nu mai puţin de 15-18 miliarde de dolari. După ce Rusia a anunţat scumpirea gazului destinat Ucrainei cu 44 %, e limpede că ţara va avea nevoie de şi mai mulţi bani pentru a scăpa de faliment.

Va putea însă Ucraina rambursa vreodată aceste datorii? De ce este aşa de preocupată UE de soarta Ucrainei? Şi de ce depune Rusia aşa mari eforturi pentru a împiedica o apropiere a Kievului de occident?

"Ucraina reprezintă, cu cei 46 de milioane de locuitori ai săi, o însemnată piaţă de desfacere şi un important centru de producţie pentru industria germană de automobile" - apreciază Alexander Markus, din partea Delegaţiei Economiei Germane de la Kiev. Şi europarlamentarul liberal german Alexander Graf Lambsdorff vorbeşte de un "mare potenţial" pe care Ucraina l-ar putea avea într-o bună zi.

Alexander Graf Lambsdorff

Alexander Graf Lambsdorff

Veniturile mici, dar mita mare

Un mare potenţial - asta înseamnă că Ucraina ar putea avea un viitor frumos, în ciuda prezentului mizer. În ce priveşte Produsul Intern Brut, ţara răsăriteană ocupă o poziţie dezolantă, situându-se puţin după Mongolia. Industria e învechită, salariile oamenilor sunt mici, în schimb mita e considerabilă.

Când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, cu aproximativ două decenii în urmă, întreprinderile de stat au fost privatizate. Aşa au apărut şi primii oligarhi ucraineni, care nu controlează doar economia ţării, ci deţin o mare influenţă politică şi blochează concurenţa. Guvernul ar trebui să stabilească reguli clare făcând posibilă competitivitatea şi să vegheze ca aceste reguli să fie respectate. "Doar aşa, atrage atenţia Rainer Schweikert, de la Institutul pentru Economie Globală din Kiel, s-ar putea forma o pătură largă de mijloc şi ar lua naştere întreprinderi mici şi mijlocii, atât de necesare pentru creşterea economică".

Chiar şi în agricultură există mari probleme, deşi Ucraina este, după SUA şi UE, al treilea principal exportator de cereale. Problema e că din cauza corupţiei şi a lipsei de investiţii calitatea produselor e foarte scăzută. Ţara exportă, ce-i drept, cereale, dar acestea sunt folosite doar ca furaje. Şi celelalate ramuri ale economiei ucrainene nu produc nimic ce nu există din abundenţă pe piaţa Rusiei sau a UE.

Motoare ucrainene în elicoptere ruseşti

De importanţă strategică sunt, totuşi, câteva sectoare de nişă. Pe timpul URSS, Ucrainei i-a revenit sarcina de a asigura producţia de componente pentru rachete şi motoare pentru elicoptere. Şi astăzi, elicopterele ruseşti zboară cu motoare produse în Ucraina. Unii experţi apreciază că acesta ar fi unul din motivele pentru interesul sporit al Moscovei faţă de Ucraina. "Cooperarea cu Ucraina în domeniul tehnicii militare e importantă pentru Rusia" - crede consilierul economic ucrainean Boris Kuşniruk.

Odată cu anexarea penisnsulei Crimeea, Rusia şi-a asigurat importantul port militar de la Sevastopol, dar a periclitat, în schimb, cooperarea cu Kievul. În actualele condiţii, Kievului nu-i rămâne decât să sisteze exporturile de tehnică militară destinate Moscovei. "Altfel există pericolul ca armele de producţie ucraineană să fie, într-o bună zi, folosite de Rusia chiar împotriva Ucrainei", spune Kuşniruk. Aşadar, Rusia va avea de ales între a ocupa şi teritoriile în care se produce acest armament sau a pune, în Rusia, bazele unei astfel de producţii. Şi ar mai exista o opţiune - aceea a detensionării situaţiei. Să nu uităm că, din punct de vedere economic, Ucriana are mai mare nevoie de Rusia decât invers. Dependenţa Ucrainei de gazul rusesc o paralizează practic.

Teama de consecinţele unui faliment de stat

Dependenţa e cuvântul cheie al actualei dispute. Interesul Kremlinului pentru Ucraina are motive de ordin geostrategic, e de părere parlamentarul european Alexander Graf Lambsdorff. Rusia, explică el, încearcă să "ţină NATO la distanţă de propriile frontiere şi să edifice Uniunea Euroasiatică, care fără Ucraina nici n-ar mai prezenta interes". Criteriile economice joacă, în opinia politicianului liberal, doar un rol secundar.

Şi interesele economice ale UE sunt prea mărunte încât să justifice sprijinul financiar promis Kievului. Uniunea Europeană urmăreşte referitor la Ucraina, după cum subliniază Lambsdorff, stabilitate, evitarea unor conflicte la frontiere şi a unui val de refugiaţi. Ţări ale UE precum Polonia, Slovacia, Ungaria şi România aşteaptă din partea Bruxelles-ului o cât mai grabnică apropiere a Ucrainei de UE, ceea ce ar duce la stabilizarea regiunii.

Pentru Berlin, Paris sau Londra, Kievul e destul de departe, conchide Alexander Graf Lambsdorff. Pentru Polonia, Slovacia sau Lituania, evoluţiile din Ucraina sunt, în schimb, extrem de îngrijorătoare. "Un faliment al statului ucrainean ar avea drept urmare şi un val imens de refugiaţi, care ar împovăra ţările vecine. Şi statele occidentale vor să evite crearea unei astfel de situaţii haotice la frontierele UE.