Lupta pentru independenţa Justiţiei

Alegerile pentru desemnarea a 14 membri în Consiliul Superior al Magistraturii se desfăşoară într-un moment extrem de sensibil. CSM este organismul care va trebui să administreze Justiţia fără amestecul partidelor politice sau al Guvernului. Cirscumstanţele în care se desfăşoară scrutinul nu sînt însă deloc indiferente pentru că în aceste zile am asistat la o demonstraţie de partizanat politic din partea conducerii B.E.C. Acest organism ţine de autoritatea judecătorească şi ar trebui să se manifeste imparţial şi independent de interesele politice ale unei grupări sau alteia. Cu toate acestea BEC a refuzat să-şi facă datoria şi să verifice pînă la capăt contestaţiile de fraudă, iar judecătorul Emil Gherguţ, preşedintele acesti organism a făcut declaraţii publice în favoarea PSD. Împotriva lui a fost depusa de altfel o sesizare, iar CSM va fi nevoit să ia în discuţie conduita acestui magistrat. Va fi un test hotărîtor pentru orientarea pe care o va lua Justiţia românească în viitorii ani. Dar componenţa Consiliului va fi o condiţie sine qua non a schimbărilor de conduită, pentru că s-a văzut în România că interesele personale şi cele politice camuflate sînt de natură să deturneze misiunea unor instituţii importante. Un astfel de organism al Justiţiei va da tonul pentru întreaga magistratură. Or, dacă în acest organism sau ulterior în conducerea lui vor fi cooptaţi oameni cu trecut compromis şi agenti camuflaţi ai puterii politice, atunci bătălia pentru eliberarea Justiţiei va fi pierdută.

Pe listele de candidaţi se găsesc multe persoane compromise care pînă în trecutul imediat au acţionat ca servanţi ai Preşedintelui sau Primului ministru provocînd grave încălcări ale drepturilor omului. Pentru cele 14 locuri candidează 101 judecători şi procurori, printre care se vor putea găsi oameni decenţi şi bine pregătiţi. Este un moment excepţional în care cei 6 mii de electori au ocazia să elibereze Justiţia de echipa de comando instalată de Puterea politică. Totuşi schimbarea nu se va produce instantaneu, dar va putea să imprime Justiţiei o altă orientare de fond şi un veritabil respect faţă de lege.

Oficialii români clamează pe toate canalele că Justiţia a fost reformată şi că este independentă. Este adevărat că partidele politice nu se amestecă în cauze penale sau civile banale, că nu intervin în desfăşurarea unui divorţ, dar cînd este vorba de situaţii sensibile cu consecinţe politice, aservirea Justiţiei este evidentă aşa cum s-a întîmplă la alegerile din 28 noiembrie. Biroul Electoral Central a început să distribuie mandatele pe partide politice mai înainte de a întreprinde o verificare adevărată a contestaţiilor şi a refuzat să permită unor experţi independenţi verificarea softului cu care operează pe calculatoarele proprii. Judecătorul Emil Gherguţ, fost şef al Biroului Organizaţiei de Bază în Tribunalul Suprem pe vremea lui Nicolae Ceauşescu a părut să fie omul potrivit pentru a camufla astăzi fraudele electorale.

Dacă opoziţia a ales să continuie oricum lupta electorală, societatea civilă a hotărît să organizeze o formă se rezistenţă. Pentru început, 14 organizaţii neguvernamentale vor solicita Preşedinţiei şi Parlamentului European, Ambasadei SUA şi OSCE să declanşeze o investigaţie asupra alegerilor din România.