Lupta kurzilor: zece întrebări şi zece răspunsuri | Global | DW | 19.10.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Lupta kurzilor: zece întrebări şi zece răspunsuri

Visul kurd se referă la independență și unitate. Pentru el, kurzii luptă de mai bine de un secol în mai multe ţări. În Irak, situația se acutizează. O prezentare generală.

De ce sunt kurzii atât de fragmentaţi?

Kurzii se consideră "cel mai mare popor fără ţară". Aproape 30 de milioane de kurzi trăiesc între Turcia și Iran (a se vedea graficul). Nu a existat niciodată un stat kurd independent. După prăbușirea Imperiului Otoman, kurzii au ajuns însă la o autonomie locală de anvergură, dar care a fost anulată câțiva ani mai târziu. Visul multor kurzi - un stat numit "Kurdistan" - a dăinuit. Kurzii nu vorbesc într-adevăr cu o singură voce. Există trei limbi kurde și diferite afiliaţii religioase. Revoltele kurzilor pentru o mai mare independență au început la începutul secolului al XIX-lea. În prezent, atenţia se îndreaptă către kurzii din Irak. Militarii irakieni şi trupe din regiunea autonomă kurdă se află faţă în faţă.

Care este situația din regiunea kurdă din nordul Irakului?

Aşezările kurde şi numărul kurzilor în fiecare ţară

Aşezările kurde şi numărul kurzilor în fiecare ţară

Cu trei săptămâni în urmă, pe străzile orașului Erbil, capitala regiunii autonome Kurdistan din nordul Irakului, a avut loc un concert de claxoane. Kurzii au salutat majoritatea covârșitoare de voturi în favoarea ruperii de Irak, în urma unui referendum controversat. Independența lor părea aproape. Bagdadul, care vrea cu orice preţ să împiedice un asemenea scenariu, a trimis armata în regiune. După primele ciocniri, unitățile kurde peshmerga s-au retras fără luptă. Între timp, Kirkuk, oraș bogat în petrol, este din nou în mâinile armatei irakiene. Rămâne de văzut cum vor reacţiona luptătorii kurzi.

Ce fac soldaţii germani în regiunea kurdă din Irak?

Odată cu avansarea așa-numitului Stat Islamic către Siria şi nordul Irakului, luptătorii peshmerga s-au mobilizat, reuşind să țină sub control organizaţia teroristă. După ieşirea la lumină a atrocităților comise de Statul Islamic, guvernul federal a decis să susţină trupele peshmerga cu arme și instructori militari: 32.000 de arme de foc portabile și 30 de milioane de gloanţe au fost deja livrate. Soldații germani au instruit mai mult de 14.000 de kurzi în Erbil. Din cauza intensificării tensiunilor dintre kurzii irakieni și guvernul central, Bundeswehr a început să pună accentul pe sprijinirea formării profesionale. Soldații germani sunt încă în regiune.

Cum vede guvernul federal situaţia

Guvernul federal urmărește cu mare îngrijorare conflictul din nordul Irakului. "Nimeni nu ar trebui să creadă că există o soluție militară pentru tensiunile interne din Irak care au apărut în ultimele zile", a declarat ministrul german de externe Sigmar Gabriel. Oficialul german i-a transmis telefonic acest lucru premierului irakian. "Escaladarea violenţelor slăbește toate părțile și amenință să destabilizeze Irakul și întreaga regiune. Acțiunea militară ar trebui oprită imediat și găsită o soluţie la masa negocierilor", a mai transmis Gabriel. Guvernul federal criticase anterior referendumul de independenţă.

Ce rol joacă Iranul în ecuaţie?

Există, de asemenea, aproximativ duăsprezece milioane de kurzi care trăiesc în Iran. Ei sunt bine integrați în societatea iraniană, dar au criticat Teheranul timp de decenii și cer mai multe drepturi lingvistice și culturale. Mulți dintre kurzi trăiesc de-a lungul graniței cu nordul Irakului. Acolo, mulți oameni susțin cu prudență vecinii kurzi. Iranul i-a sprijinit pe kurzii din Irak în lupta împotriva Statului Islamic, dar acum dă înapoi. Conflictul actual din nordul Irakului nelinişteşte guvernul şiit iranian, care se teme de extinderea conflictului, Prin urmare, Teheranul lucrează acum îndeaproape cu guvernul din Irak, de asemenea şiit.

Care este situaţia economică a regiunii?

Regiunile kurde din estul Turciei sunt considerate slabe din punct de vedere economic și suferă din cauza conflictului cu guvernul turc. Și în Iran, zonele locuite de kurzi sunt mai puțin dezvoltate economic decât restul țării, fiind în principal agricole. Regiunile kurde din nordul Irakului au rezerve mari de petrol și gaze. Potrivit experților, aproape 650.000 de barili de petrol reprezintă producţia zilnică. Cu toate acestea, potrivit estimărilor, finanțarea nu este suficientă ca bază economică pentru independență. Fostul director al CIA, David Petraeus, spune că, în nordul Irakului, kurzii ar trebui să producă un milion de barili pe zi pentru a menține un stat independent în viață.

Unde mai este relevantă problema kurdă?

Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei

Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei

În afară de nordul Irakului, situaţia continuă să fiarbă în Turcia. Există circa unsprezece milioane de kurzi în sud-estul țării. Şi aici, ei sunt preocupaţi de obţinerea unei autonomii extinse. Grupurile radicale cer chiar împărțirea regiunii kurde. Începând cu sfârșitul anilor '70, situația a fost exacerbată de fondarea Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Atât în Turcia, cât și în SUA şi UE, PKK este considerat o organizație teroristă. Mai mult de 40.000 de persoane au fost ucise în conflictul kurd cu Turcia, dintre care mai mult de jumătate erau membri ai PKK. Guvernul turc condus de AKP (formaţiunea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan) a lansat un "proces de deschidere" începând cu 2002. Din iulie 2015, violența a crescut însă din nou. Astfel, armata turcă a invadat de mai multe ori zonele kurde.

Ce solicită Ankara kurzilor?

Statul turc se teme că populaţia kurdă se rupe de Turcia şi ar putea crea un stat independent. Deși șeful PKK Abdullah Öcalan se află în închisoare de mai bine de 18 ani, luptele dintre forțele armate turcești și PKK continuă. Turcia solicită PKK să depună armele. Ankara exercită presiuni şi împotriva formaţiunii pro-kurde HDP. Ambii președinți ai acestui partid sunt în prezent arestaţi, fiind acuzați de propagandă teroristă și de sprijinirea terorismului. Acuzaţii similare îi vizează şi pe mulţi alți politicieni din HDP. Evenimente precum referendumul din nordul Irakului sunt văzute de autorităţile turce ca o amenințare la adresa securității statului.

Cum îşi justifică PKK atentatele?

PKK şi-a justificat atacurile teroriste invocând în special opresarea poporului kurd. Din punctul de vedere al PKK, operațiunile armatei turce în regiunea kurdă au fost disproporţionate și vizează "asimilarea" poporului kurd. De asemenea, PKK a cerut crearea unui stat kurd propriu în sud-estul Turciei, dar între timp a renunțat la această cerere şi insistă asupra unei "autonomii democratice" în interiorul granițelor Turciei. Cu toate acestea, grupurile radicale ale PKK continuă să susțină independența.

Există o soluţie?

Aproape deloc, cel puţin nu una imediată. Chestiunea kurdă nu poate fi rezolvată decât separat, în fiecare ţară. Momentan, situaţia nu pare să se calmeze. În Turcia şi în Irak, neîncrederea este mare. Referendumul de independenţă din nordul Irakului a scos încă o dată în evidenţă convingerea kurzilor că viitorul lor nu este posibil în ordinea statală existentă. Pe de altă parte, modul de acţiune al guvernelor celor două state arată că nu prea au interesul de a face concesii kurzilor. 

Autor: Martin Nicolas / vd