1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Lupta cu natura şi cu joburile româneşti

Haosul sirian şi refuzul bavarezilor de a organiza Olimpiada sunt două din subiectele presei. Care se ocupă mai intens de dezastrul filipinez. Dar nici cel al politicii fiscale a guvernului Ponta nu scapă ziariştilor.

Ziarul austriac Der Standard reia în ediţia sa online de marţi criticile severe ale investitorilor din România la adresa executivului USL-ist în frunte cu Victor Ponta, care a hotărât să sporească taxele şi să introducă între altele un nou impozit pe stâlpi, borne şi indicatoare.

La obiecţiile exprimate iniţial de investitorii români şi de Camera de Comerţ americană s-a raliat mai nou şi Consiliul Investitorilor străini (FIC). Care, după cum semnalează cotidianul vienez, şi-a manifestat luni, într-un comunicat, „extrema îngrijorare în legătură cu efectele” noilor poveri fiscale. „Nu e nici moral şi nici corect ca întreprinderile care susţin bugetul să fie sufocate prin noi dări”, relevă comunicatul Consiliului, din care fac parte 119 concerne şi companii multinaţionale, între care Erste Bank, Petrom, Raiffeisen şi Wienerberger.

Publicaţia occidentală mai subliniază că investitorii străini se simt profund ofensaţi şi de maniera în care s-au adoptat deciziile guvernamentale de augmentare a impozitelor, "fără ca investitorii să fie consultaţi". Ceea ce relevă că „politica fiscală românească e acut imprevizibilă şi împiedică pe termen lung şi mediu planificarea de investiţii”.

Der Standard nu ascunde nici potenţiala urmare principală a acestei regretabile stări de lucruri. Care "i-ar putea determina pe investitori să-şi mute investiţiile în sisteme ce oferă o oarecare stabilitate fiscală”.

Ample spaţii se alocă în presa apuseană, în continuare, catastrofei din Filipine. În bună parte, editorialele germane dedicate acestui subiect abordează în paralel şi conferinţa privind schimbările climatice de la Varşovia.

Unii comentatori nu înţeleg să diferenţieze între posibilităţi, probabilităţi şi certitudini. Nu puţini iau drept dovedită ipoteza potrivit căreia taifunul ucigaş care s-a abătut asupra arihepelagului filipinez ar fi o consecinţă directă a încălzirii climei, iar aceasta din urmă efectul nemijlocit al activităţii omului, în speţă a industrializării şi a creşterii masive a emisiilor de dioxid de carbon.

Mai precaut se arată un comentator din Bremen. Potrivit lui, „e mare ispita punerii cataclismului filipinez în legătură directă cu schimbările climatice. Or, clima e un fenomen net mai larg decât orice eveniment meteorologic, oricât de doldora de consecinţe grave ar fi el”, precizează, pe bună dreptate, acest comentator în paginile ziarului Weser Kurier.

Dar şi el se încurcă în dificilul subiect, căzând în capcana contradicţiilor izvorâte din obiceiul preluării leneşe a clişeelor la modă. Conform comentariului său, dezastrul filipinez ar demonstra „cât de neajutorat e, „până la urmă, omul, în faţa forţelor naturii”. Fiinţa umană ar avea, deci, „toate motivele să se gândească bine la consecinţele faptelor ei”.

Din două una. Ori omul chiar e „neajutorat” şi-atunci nu ajută să gândească la efectele activităţii lui. Ori e perfect în stare să se ajute singur şi atunci n-avem motive să ne îngrijorăm excesiv decât în legătură cu extinderea şi betonarea de prejudecăţi. Inclusiv a celei, potrivit căreia ar fi cert că încălzirea globală e urmarea faptelor omeneşti.

În privinţa acestei prezumtive conexiuni cauzale, comentatorul ziarului din Bemen riscă o estimare finală, potrivit căreia, din unghiul „majorităţii oamenilor de ştiinţă, ea este neîndoielnică”.

Alţi editorialişti, care nu cad în capcana de a confunda ipotezele cu certitudinile se arată totuşi dispuşi să sufle în iaurt, cerând, ca demers de bun simţ., măsuri concrete şi rapide de reducere a emisiilor de dioxod de carbon. Fiindcă, după cum în mod îndreptăţit scrie Rheinpfalz din Ludwigshafen, ar putea fi prea târziu să se aştepte "50 de ani" ca teoria (încălzirii climatice) „să ajungă să fie probată de ridicarea nivelului oceanelor şi de scufundarea în mări a unor oraşe cu milioane de locuitori”.