Lupta cu morile de vânt: corupții luptă cu corupția | Moldova | DW | 09.12.2015
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Lupta cu morile de vânt: corupții luptă cu corupția

De la proclamarea independenței și până în prezent, Republica Moldova nu s-a mai confruntat cu un val atât de mare de corupție.

Potrivit unui clasament al celor mai corupte țări din lume, realizat de „The World Justice Project”, Moldova se plasează pe locul 93 din 102. Corupția, care s-a înrădăcinat în toate sistemele din țară, a dus populația la limita sărăciei, iar revoltele continue nu au schimbat situația în bine.

Corupția - un sport național

De mai bine de jumătate de an, populația Republicii Moldova suportă consecințele furtului unui miliard de euro din sistemul bancar, care a fost posibil cu acceptul clasei politice corupte. Deși este blamat, fenomenul corupției s-a înrădăcinat atât de adânc în societatea moldovenească, încât mita a devenit o obișnuință. „Dacă soția trebuie să nască - trebuie să-i pui medicului în plic. După aceea, urmează grădinița și școala, unde iarăși trebuie să dai bani pentru tot. La universitate la fel… și tot așa mai departe. Toate se întâmplă în unison cu trendul general de corupție în politică, justiție, administrație publică… Peste tot îți cer bani și toți fură. Un adevărat sport național”, ne spune un cetățean de 35 de ani din Chișinău.

Așa percepe situația majoritatea moldovenilor, care nu văd pe moment nicio ieșire din acest sistem vicios, iar partidele politice sunt preocupate de lupte interminabile pentru putere. Despre aceasta vorbesc și datele ultimului sondaj din Barometrul Opiniei Publice, dat publicității la 8 decembrie 2015, de Institutul de Politici Publice de la Chișinău (IPP).

Potrivit sondajelor, 88% din cei chestionați declară că lucrurile în țară merg într-o direcție greșită. Totodată, întrebați ce părere au despre ultimele acțiuni axate pe lupta cu corupția (arestarea unor persoane publice și oameni de afaceri, demiterea unor conducători de instituții etc), 44% din cetățeni au răspuns că acestea sunt doar o reglare de conturi între grupurile oligarhice, iar 22% cred că lupta anticorupție a devenit o imitare a reformelor. Asemenea cifre pesimiste nu au fost înregistrate pe parcursul a celor 17 ani de când Institutul de la Chișinău realizează acest sondaj.

„DNA - treceți, vă rog, Prutul!”

Majoritatea cetățenilor din R. Moldova privesc cu invidie știrile de la București, în special cele care anunță că Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România a arestat vreun politician, iar altul a fost condamnat. Mai în glumă, mai în serios, atât cetățenii, cât și societatea civilă au parafrazat lozinca mareșalului Antonescu și îndeamnă DNA-ul „să treacă Prutul”. Mai mulți analiști de la Chișinău consideră că Republica Moldova, cu ajutorul partenerilor europeni, ar trebuie să preia modelul DNA-ului românesc în lupta anticorupție, iar sistemul judiciar de la Chișinău să fie cât mai depolitizat.

Procurorul șef-adjunct al DNA, Nistor Călin

Procurorul șef-adjunct al DNA, Nistor Călin

Prezent la Conferința Națională Anticorupție, organizată de Institutul pentru Reforme și Politici Europene (IPRE) de la Chișinău, la 7 decembrie, procurorul șef-adjunct al DNA, Nistor Călin, a declarat că, în 2006, clasa politică de la București, la fel ca și cea moldovenească, nu dorea să lupte cu corupția, iar datorită presiunilor din exterior și ale societății, astăzi politicienii sunt forțați să accepte arestările celor vinovați.

Nistor Călin este puțin mai pesimist și nu crede că există căi legale ca procurorii din România să poată veni să instrumenteze cazurile de corupție de la Chișinău, cu toate că, în opinia sa, sistemul anticorupție românesc poate fi preluat și aplicat în R. Moldova. „Nu poate veni DNA-ul să facă ceea ce ar trebui să facă instituțiile implicate în combaterea corupției din Republica Moldova. Noi putem veni cu experiența noastră, să participăm la traininguri, să acordăm asistență tehnică. Eu sunt de la începutul creării DNA-ului și pot să vă spun că orice început este greu. Primele condamnări în România au venit târziu, abia prin 2010. Trebuie să aveți răbdare, să impuneți standarde, iar sistemul judiciar ar trebuie să aibă voință să combată corupția. Sistemul judiciar trebuie curățat prin eliminarea magistraților corupți, iar împreună cu societatea civilă să pună presiune pe sistemul politic. Acest sistem este mai greu de reformat și de aceea este nevoie de un mecanism de reglare, de control, care să permită să existe și în Republica Moldova cazuri când politicienii vor sta închiși pentru corupție”, a declarat procurorul român, în exclusivitate pentru DW.

Presiunea Europei

În afară de nemulțumirea cetățenilor din Moldova, organizațiile internaționale și, în mod special, autoritățile Uniunii Europene au criticat de nenumărate ori clasa politică de la Chișinău, care a transformat țara dintr-un elev exemplar al Parteneriatului Estic, într-unul codaș. La sfârșitul lunii noiembrie subiectul a ajuns pe ordinea de zi a Parlamentului European, care s-a declarat „profund îngrijorat de evoluțiile recente din Moldova, unde un miliard de euro din sistemul bancar al țării a dispărut prin conturi off-shore”.

Diplomații europeni de la Chișinău, practic în fiecare discurs public, menționează faptul că oligarhii de la guvernare se fac vinovați de situația creată, iar suportul Occidentului nu va veni atât timp cât reprezentanții partidelor politice sunt implicați în acte de corupție. Mai mult, UE a trecut la acțiuni concrete și a adus un grup de experți, printre care și şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, care vor avea o misiune de evaluare a activității instituțiilor de drept din Republica Moldova.

Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE în Republica Moldova

Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE în Republica Moldova

De asemenea, prezent la conferința anticorupție organizată de IPRE, Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE în Republica Moldova, a menționat că Bruxelles-ul nu poate veni la Chișinău să guverneze și să lupte cu oligarhii. „În toate societățile aflate în tranziție, la fel ca și în Republica Moldova, există corupție și aceasta blochează dezvoltarea țării, deoarece există anumite grupuri de interese care nu vor schimbări. Totodată, în Republica Moldova nu există un consens național, iar societatea este foarte polarizată. Eu cred că a venit timpul ca cetățenii să schimbe voința politică în altă direcție”, a spus oficialul.

Societatea civilă contra corupției

O ieșire din criza sistemică din Republica Moldova ar putea fi reprezentații societății civile de la Chișinău, care au demonstrat că pot mobiliza masele pentru a pune aceea presiune despre care vorbesc europenii. Pe parcursul acestui an, platforma civică „Demnitate și Adevăr” a organizat mai multe proteste, în care a înaintat guvernanților condițiile legate de acte de corupție.

Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, a participat la protestele organizate în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău și crede că acestea au adus doar mici schimbări.

Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT

Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT

„Care sunt factorii care pot pune presiune pe clasa politică? Unul din ele sunt sindicatele, iar noi știm că acestea la noi nu sunt funcționale. Un al doilea ar fi biserica, care nici aceasta nu poate mobiliza masele. Și ultimul ar fi societatea civilă și cetățenii. Așa a apărut mișcarea protestatară din ultimul an. Totodată, dacă e să vedem care sunt diferențele dintre România și Republica Moldova, atunci în România președintele țării a făcut lucruri concrete - a asigurat independența DNA-ului. Astfel, și mișcarea protestară din Republica Moldova a ajuns la o concluzie: șeful statului, pentru a nu fi o marionetă în mâna clanurilor politice, trebuie să fie ales de popor. Noi trebuie să vedem dacă modelul românesc poate fi aplicat în Republica Moldova, iar premize pentru aceasta sunt, deoarece constituția noastră este o copie a celei românești. Societatea vrea schimbări, iar acestea pot veni doar de la un președinte ales de popor”, a declarat pentru DW analistul.

Hans Martin Sieg, director executiv al IPRE

Hans Martin Sieg, director executiv al IPRE

Despre această unitate a societății civile în lupta anticorupție vorbesc și experții străini. Hans Martin Sieg, director executiv al IPRE, a declarat în cadrul aceleiași conferințe că politicul trebuie să lupte contra corupției, iar rolul societății civile este extrem de important. „Unul din mesajele cheie în lupta anticorupție este faptul că societatea civilă trebuie să pună cât mai multă presiune asupra clasei politice. Numai așa vom atinge obiectivele dorite”, a conchis expertul. La rândul său, Ana Otilia Nuțu, analist al Expert Forum România (EFOR), a spus că populația din Republica Moldova trece prin momente de criză, iar mai apoi, cu suportul societății civile, își va crea anticorpi ce vor fi stimulanți în lupta anticorupție.

Ana Otilia Nuțu, analist al Expert Forum România (EFOR)

Ana Otilia Nuțu, analist al Expert Forum România (EFOR)

Nimeni nu poate face acum niște preziceri când Republica Moldova va scăpa de corupție și oligarhi. Cu toate acestea, cetățenii, privind peste Prut, sunt convinși că poate va veni o zi când cei ce fură vor sta după gratii.