Lupta antiteroristă şi drepturile omului

„O palmă răsunătoare a încasat Tony Blair”, titrează Neue Zuercher Zeitung, semnalînd respingerea în Parlament a legii antiteroriste propuse de primul ministru britanic. The Independent din Londra consideră că „autoritatea premierului” ar fi avut „mult de suferit”, iar The Times relevă că „aura lui de lider imbatabil” – consolidată timp de 8 ani în care Blair s-a impus fără greş - s-a dus pe apa sîmbetei. Magyar Hirlap din Budapesta nuanţează, reliefînd că, deşi au respins cele 90 de zile propuse de Blair, parlamentarii s-au arătat de acord cu dublarea la 28 de zile a detenţiei celor suspectaţi de terorism; „ceea ce are valoare simbolică şi relevă că britanicii sunt capabil să evalueze corect dimensiunile ameninţării şi să acorde statului puteri sporite pentru a-i face faţă”.

Un subiect similar, ţinînd de dilema provocată de contradicţia dintre necesitatea unei eficiente apărări antiteroriste şi protecţia drepturilor omului preocupă şi mare parte din presa germană, care comentează debutul procesului intentat la Curtea Constituţională din Karlsruhe privind legea securităţii aeriene. In cauză e dreptul prevăzut să li se acorde autorităţilor germane de a dispune doborîrea unui avion deturnat şi pilotat de terorişti. „E posibil oare să se pună în balanţă vieţile unor oameni nevinovaţi în funcţie de numărul celor periclitate?” se întreabă Frankfurter Allgemeine Zeitung. Iar Saechsische Zeitung respinge categoric legea, considerînd că nu i s-ar putea încredinţa nici unui ministru misiunea de a emite un astfel de ordin, devreme ce orice viaţă umană are valoare egală cu alta, iar pericolul ca demnitarul să se înşele ar fi prea mare. Ziarul conchide că "nu există lege care să asigure juridic un guvern în cazul producerii unor astfel de catastrofe".

Ziarele germane mai abordează pe larg criticile formulate de principalele institute economice germane la adresa proiectelor negociate în prezent de creştin-democraţi şi social-democraţi în vederea încheierii coaliţiei guvernamentale. Handelsblatt din Duesseldorf consideră că, deşi atrăgător teoretic, modelul propus de experţii economici "nu se bucură de susţinerea politică necesară, dat fiind rezultatul alegerilor germmane din septembrie" fiind totodată greu de aplicat. Berliner Zeitung o critică pe Angela Merkel pentru ceea ce ziarul sugerează a fi "lipsa ei de iniţiativă în cele aproape două luni de la cîştigarea cu chiu cu vai a alegerilor germane". Şi General-Anzeiger din Bonn consideră că stînga şi-a pus amprenta pe rezultatul tratativelor dintre SPD şi CDU.

In fine analiştii dezbat în continuare tulburările din Franţa. Svenska Dagbladet îl compară pe Chirac cu "împăratul gol", amintind de "superbia cu care liderul parizian a lăudat modelul social francez , acum doar cîteva săptăîmîni, la reuniunea la vîrf a UE, menită să identifice modul optim în care Europa ar putea face faţă provocărilor globalizării. Ca împăratul din poveste, Chirac se vădeşte incapabil acum să găsească un răspuns la întrebarea cum se poate stinge focul din suburbiile franceze", estimează cotidianul. "Franţa ar avea mult de învăţat de la modelul anglo-saxon, devreme ce lui Blair i-a reuşit mult mai bine să spargă mecanismele care-i mînă pe oameni să-şi canalizeze vieţile spre distrugere şi nefericire", e de părere ziarul din Stockholm.

Lidove Noviny din Cehia crede că Franţa are nevoie de soluţii nete de tip american, în speţă de "rezolvări drastice de felul celor care au pus capăt în anii 60" persecuţiilor împotriva populaţiei de culoare. "SUA au trecut atunci la aplicarea unui program de discriminări pozitive, forţînd unii copii să înveţe la şcoli situate în afara ghetoruilor şi ameliorînd educaţia oferită tinerilor de culoare din suburbii".

Der Standard din Viena scoate în evidenţă restrîngerea de către şeful Comisiei Europene, Barroso, a influenţei franceze în UE. Cotidianul relevă că Barroso, un om politic de centru-dreapta, favorizează un curs economic liberal şi antibirocratic, oferind posturi cheie în domenii precum comerţul, energia şi transportul unor britanici şi irlandezi, în ţările cărora se promoverază de asemenea un curs liberal. Redistribuirea acestor funcţii demonstrează că Barroso înţelege să pună capăt epocii, în care Franţa avea un cuvînt greu de spus la Bruxelles”, opinează cotidianul austriac.