Lupta împotriva amneziei

Dincolo de manifestările jubiliare, spectaculoase, există forme cotidiene, există acţiuni periodice, de rutină şi totuşi producătoare de revelaţii care fundamentează conştiinţa istorică a celor întîmplate nu doar cu 20 de ani urmă, ci şi cu 50-60 de ani, cînd prin forţă şi teroare, comunismul a fost “instalat” în România.

Una din aceste forme de acţiune consecventă, tenace, împotriva amneziei, a instituit-o SOCIETATEA TIMIŞOARA, în colaborare cu Centrul Cultural Francez. Început în februarie, prin difuzarea mai întîi a unor filme documentare străine despre istoria comunismului şi realităţile post-comuniste, programul “Filmul care doare” continuă cu difuzarea peliculelor documentare din ciclul “Memorialul durerii”, realizat de Lucia Hossu Longin.

Interesul tinerilor pentru istoria comunismului a crescut

O seară ceţoasă, rece, de noiembrie. La sediul Societăţii Timişoara, care împlineşte curînd două decenii de existenţă, Doru Botoiu, coordonatorul programului “Filmul care doare”, îmi semnalează între altele, cu satisfacţie, că serile de film şi dezbateri, la început frecventate mai ales de persoane vîrstnice, se bucură în ultima vreme de o puternică afluenţă a celor tineri, elevi, studenţi ...

Interesul nu este deloc întîmplător: aşa numita generaţie “post-decembristă” nu cunoaşte episodul comunist al istoriei României decît din povestirile părinţilor sau ale bunicilor, şi nu din paginile manualelor şcolare. Într-adevăr, publicul, de altfel nu prea numeros în urîcioasa seară de noiembrie, sosit să asiste la proiecţia documentarului despre “Procesul elitelor politice” şi despre “Doina Cornea”, era format cu precădere de tineri. În pauza dintre cele două proiecţii am stat de vorbă cu cîţiva dintre ei. Frecventează programul “Filmul care doare”, pentru a afla ceea ce manualele şi cursurile de istorie trec sub tăcere, pentru a completa povestea de viaţă a părinţilor, rudelor şi cunoscuţilor mai vîrstnici, pentru a-şi forma propria imagine despre trecut, în baza mărturiilor şi documentelor istorice, pentru a putea depista mai rapid mistificările şi impostura care nu cruţă uneori nici măcar memoria victimelor comunismului şi ale reprimării Revoluţiei din decembrie 1989.

Depistarea mistificării şi a imposturii

Cel mai scandalos şi recent exemplu îl furnizează hotărîrile Consiliului Local al Municipiului Tîrgu-Mureş prin care s-a decis amplasarea bustului generalului Ştefan Guşă, în urbea transilvană.

SOCIETATEA TIMIŞOARA se numără printre semnatarii Protestului adresat preşedintelui Traian Băsescu, guvernului, parlamentului, autorităţilor judeţene şi locale din Tîrgu-Mureş.

Florin Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, mi-a declarat, la sfîrşitul convorbirii pe care am avut-o cu Domnia Sa la sediul organizaţiei, că Societatea Timişoara a atacat în contencios, hotărîrea Consiliului Local din Tîrgu-Mureş.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Alexandra Sora