1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Lungul drum spre normalitate - albanezii şi sârbii din Kosovo

În Kosovo, albanezii şi sârbii trăiesc unii lângă alţii, dar nu unii cu alţii. Există însă speranţe de mai bine - în special tinerii nu mai doresc să fie prizonierii trecutului.

Plemetina, în Kosovo

Plemetina, în Kosovo

Câţi locuitori are localitatea Plemetina, din apropierea capitalei kosovare Priştina? Sârbii spun 1.500, albanezii zic că sunt 2.000 de oameni acolo. Numerele sunt diferite pentru că la Plementina există două comunităţi paralele, albaneză şi sârbă, care se consideră una pe cealaltă drept ilegală şi între care nu există contacte.

Cei mai mulţi dintre sârbi consideră încă Kosovo drept parte a Serbiei, chiar dacă Kosovo şi-a obţinut independenţa în 2008 şi este recunoscut ca stat suveran de 105 ţări. Printre acestea şi 23 din cele 28 de state membre ale UE.

O seară împreună la Plementina

O seară împreună la Plementina

La Plemetina, trăiesc împreună sârbi, albanezi şi romi. Tensiuni şi conflicte nu există în prezent, dar nu se poate vorbi în niciun caz despre o convieţuire. "Ne salutăm uneori. Nu avem conflicte, dar fiecare ne vedem strict de treburile noastre", ne-a spus albanezul Imer Ibrahimi.

"Îmi doresc o viaţă normală"

Organizaţia non-guvernamentală GAIA încearcă să schimbe această stare de lucruri. Ea aduce laolaltă tineri sârbi, albanezi şi romi. Nenad Andrić, 22 de ani, unul din întemeietorii GAIA, se declară "mândru de originea sa sârbă", dar "nu a urât niciodată pe cineva doar pentru că făcea parte din altă naţie". "Am fost mereu dispus să colaborez cu ceilalţi. Poate sunt nebun, dar eu cred în viitorul meu aici în Kosovo, indiferent de cum se cheamă ţara, preşedintele sau premierul".

Andrić îşi doreşte "doar o viaţă normală". "Nu vreau ca şi copiii noştri să trăiască experienţe similare: războaie, atentate cu bombă şi altele asemenea". Tânărul sârb este convins de realizările ONG-ului GAIA şi speră să primească mai mult sprijin internaţional, atât din punct de vedere financiar cât şi în ce priveşte resursele umane.

Voluntara germană Lotte Twenhöven

Voluntara germană Lotte Twenhöven

El apreciază în mod deosebit munca depusă de tânăra voluntară germană Lotte Twenhöven. Ea încearcă de doi ani aici la Plemetina să-i aducă la aceeaşi masă pe sârbi, albanezi şi romi şi să anuleze prejudecăţile interetnice. "Ea ne ajută foarte mult să stabilim şi să menţinem contactele între comunităţi", spune Andrić.

Majoritatea sârbă nu crede în conviețuire

Nenad Andrić este însă printre puținii sârbi care cred în conviețuirea cu albanezii într-un Kosovo independent. Țara are cam 1,7 milioane de locuitori, din care 90% sunt albanezi și doar 5-6% sârbi. Înainte erau mai mulți, dar mulți sârbi au părăsit Kosovo după război (1999). În centrul și în sudul Kosovo există în prezent cinci comune unde sârbii formează majoritatea. Acolo, contactele dintre sârbi și albanezi sunt semnificativ mai frecvente.

Gătit multietnic la fundația GAIA

Gătit multietnic la fundația GAIA

Cu totul alta este situația în nordul Kosovo, la nord de râul Ibar, în orașul divizat Mitrovița. Acolo există patru localități cu populație aproape exclusiv sârbă. Numeroși albanezi s-au refugiat din nord în sud. Guvernul de la Priștina nu are în regiune niciun fel de control, nici măcar polițiștii internaționali din cadrul misiunii UE Eulex nu pot intra întotdeauna acolo. O conviețuire sârbo-albaneză este total exclusă.

Speranțe și piedici

Politicienii de la Priștina, Bruxelles și Belgrad speră totuși că situația se va schimba cât de curând. Premierii din Kosovo și Serbia, Hashim Thaci și Ivica Dačić, au convenit la discuții mediate de UE în aprilie să încerce o normalizare a situației și în nordul Kosovo. Primul pas în această direcție ar fi alegerile locale din noiembrie. Un gest important de reconciliere a fost apelul în premieră al guvernului de la Belgrad, prin care tuturor sârbilor din nord li s-a recomandat să participe la vot.

O apropiere rapidă între sârbii din nord și autoritățile de la Priștina este însă puțin probabilă, spune avocatul sârb din Kosovo Ljubomir Pantović: "Cândva se va adopta tratatul de normalizare a relațiilor, dar acesta va avea de depășit numeroase piedici." Și politologul albanez din Kosovo Behlul Beqaj este sceptic: "Mă aștept ca acele patru comune din nordul Kosovo să formeze o entitate proprie după alegeri și să ceară despărțirea de Kosovo și unificarea cu Serbia.“

Lecția de dans

Lecția de dans

Beqaj se teme că prăpastia dintre sârbi și albanezi în nord se va adânci. O perspectivă de conviețuire s-ar putea deschide doar dacă autoritățile de la Belgrad vor renunța la politica lor de până acum, susține Beqaj. "Serbia trebuie să renunțe la politica de mitologizare și la pretențiile teritoriale. Trebuie deci să aibă loc un fel de catharsis al mentalității sârbe. În al doilea rând, în Serbia trebuie să ajungă la putere o personalitate puternică, precum Charles de Gaulle, Konrad Adenauer sau Willi Brandt, cineva care poate să-și ceară scuze pentru infracțiunile comise împotriva albanezilor din Kosovo. Abia după aceea putem spera la o reconciliere sârbo-albaneză".

Nenad Andrić vede lucrurile altfel - mult mai optimist: "Oamenii trăiesc aici împreună de mai multe secole. Problemele sunt accentuate uneori fără motiv. Sper că oamenii vor deschide ochii și vor începe să trăiască împreună în pace."