1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Lungul drum al Turciei către UE

Comisarul extinderii, Ollie Rehn, a avertizat sever Turcia cu ocazia prezentării rapoartelor privind progresele ţărilor candidate la UE. La Ankara, documentul care reclamă lipsa reformei a stârnit reacţii împărţite.

default

Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn

Critici atât de dure din partea UE la adresa Turciei constituie o noutate. În termeni diplomatici dar categorici, Olli Rehn a deplâns stagnarea reformelor în Turcia: „ Cer guvernului de la Ankara să reia reformele. Ţara are ocazia să transforme anul 2009 într-un an al progresului, accelerând reformele democratice şi legislative.”

Dar, a ajuns cu adevărat reforma în impas pe malurile Bosforului? Ziarista Yasemin Congar crede că da, dar acesta este doar unul din motivele care au generat critici la Bruxelles:

„UE a acordat în ultimii doi ani un cec în alb guvernului de dreapta AKP, tolerând încetinirea reformelor fiindcă a văzut dificila situaţie internă din Turcia. Să nu uităm, AKP a trecut printr-o procedură de scoatere în afara legii. Acum, aceste motive nu mai sunt relevante, fiind depăşite, şi Bruxeles-ul îşi înmulţeşte criticile.”

În Turcia, libertatea de expresie este îngrădită. Periodic, ziare mai mici sunt intimidate sau chiar li se interzice apariţia; portalul youtube, de exemplu, nu este accesibil în ţară. De asemenea, poliţia este acuzată că practică tortura, chiar dacă acest lucru este ilegal.

Vicepremierul Cemil Cicek a afirmat în această privinţă: „Avem în continuare probleme cu aplicarea legilor, în ceea ce priveşte sancţionarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului. Societatea trebuie să-şi schimbe mentalitatea. La noi este răspândită opinia că astfel de cazuri trebuie muşamalizate. Faptul că prin astfel de metode nu numai că încălcăm drepturile omului, dar mai şi dăunăm imaginii ţării, pare să ne scape din vedere.”

Reformele legislative sunt una, schimbarea mentalităţilor cu totul alta. Acest lucru este valabil şi în privinţa drepturilor femeilor. Sigur, căsătoriile silite sunt interzise, dar asta nu înseamnă că nu există . Un astfel de caz, petrecut zilele trecute cu multă violenţă în estul Anatoliei, este dezbătut masiv în mass media.

Între timp, însă, şi în Turcia se diminuează entuziasmul pentru Europa. Aceeaşi Yasemin Congar a explicat: „Când stau de vorbă cu oamenii constat că subiectul Europa îi interesează. Ei sunt convinşi că dacă ţara ar obţine statutul de membru cu drepturi depline, viaţa lor s-ar îmbunătăţi. În acelaşi timp însă, se răspândeşte şi bănuiala că Turcia oricât s-ar strădui şi s-ar democratiza, tot nu va fi primită în clubul european, fiind o ţară musulmană.”

Într-adevăr, adversari hotărâţi ai integrării Turciei rămân preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german Angela Merkel. Aceştia doresc să ofere Turciei cel mult statutul de partener privilegiat al UE.