Lungul drum al flăcării olimpice

Incidente repetate pe parcursul flăcării olimpice, care a fost prezentată pe străzile capitalei franceze, Paris. Flacăra a fost stinsă de două ori şi urcată într-un autobuz al forţelor de ordine.

Potrivit CNN şi Associated Press, măsura a fost luată de autorităţi, după ce parcursul flăcării a fost perturbat serios de protestatari pro-Tibet, care împiedică înaintarea convoiului în care se află flacăra. Cinci persoane au fost arestate în incidente.

În cursul dimineţii, un simpatizant chinez a fost agresat de manifestanţi. De teama unor astfel de proteste anti-chineze, autorităţile franceze au luat măsuri speciale de securitate. Aproximativ 3000 de forte de ordine asigură securitatea Flacarii olimpice pe parcursul celor 28 de km pe care aceasta ar trebui să-i străbată în Paris, purtată de 80 de actuali sau foşti sportivi.

Flacăra olimpică a plecat de la etajul I al Turnului Eiffel şi era prevăzut să treacă prin cele mai cunoscute zone ale capitalei franceze: Arcul de Triumf, Primăria, buleveradele Champs Elysées şi Saint Germaine sau Adunarea Naţională.

Întâi a fost Londra

În contextul protestelor organizate la Londra de către militanţi pentru libertatea Tibetului, preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, Jaques Rogge, a cerut o rezolvare paşnică a situaţiei din Tibet. CO lansează un apel la găsirea unei soluţii pe calea dialogului, datorită protestelor internaţionale pe care conflictul le-a declanşat, a spus acesta cu ocazia unei întâlniri avute cu reprezentanţi ai CO naţional chinez la Beijing. Violenţa nu este în spiritul Jocurilor Olimpice, a mai adăugat preşedintele forului sportiv.

La Londra, activişti pentru libertatea Tibetului au încercat în repetate rânduri să fure flacăra olimpică de la maratonişti şi să o stingă. Manifestanţii au strigat pe tot parcursul flăcării în capitala britanică "Libertate pentru Tibet". Maratonista Paula Radcliffe crede însă că aceste metode nu sunt corecte.

"Este o problemă importantă şi sunt de părere că trebuie sensibilizată opinia publică, dar sincer nu cred că acestea sunt mijloacele corecte. Aici este vorba despre sport şi despre Olimpiadă, nu despre unde se duce flacăra olimpică şi despre unde sunt organizate Jocurile".

Nu de aceeaşi părere sunt protestatarii. Anne Holmes este reprezentant al campaniei pentru un Tibet liber. "Jocurile Olimpice au fost politizate încă din 2001, atunci când a fost luată decizia ca ele să fie organizate în China. CO Internaţional a legat atribuirea dreptului de organizare de îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului. Ce s-a întâmplat a fost însă exact opusul. În plus, Beijingul a promis şi garantarea libertăţii presei, iar în secunda în care au început neliniştile în Tibet, presa nu a mai avut acces în zonă. Deci da, este cu totul potrivit să ne folosim de JO pentru a condamna încălcarea drepturilor omului din China".