1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Lunea neagră

Dincolo de transferul Nokiei pesimismul marchează numeroase comentarii apusene consacrate căderii libere a cursului acţiunilor la burse.

default

Salariaţii de la Bochum ai concernului Nokia, copiii lor şi colegi de la alte fabrici din regiune au participat marţi la un mare miting de protest împotriva închiderii uzinei

„Lunea neagră”! exclamă azi editorialiştii apuseni deplorînd crashul înregistrat la burse. Pe lîngă criza tot mai amplă afectînd principalele pieţe financiare comentatorii continuă să dezbată cazul Nokia, precum şi un scandal economic descoperit recent în Germania, cu ajutorul unor români. E vorba de cantităţi mare de carne de porc alterată inclusă de o firmă din Saxonia Inferioară, la care lucrează şi muncitori români, în salamuri şi cârnaţi vînduţi deopotrivă în Germania, România şi Rusia. Enorma porcărie a fost dată la iveală tocmai de muncitorii români lucrînd la respectiva întreprindere germană.

In răstimp, ziarul berlinez Die Welt relevă că „Bochum suferă” din pricina mutării fabricii de telefoane mobile în România, "în timp ce clasa politică germană se arată indignată", deşi chiar politicienii sunt la originea răului, devreme ce „nu obosesc să încerce să atragă diverse concerne prin acordarea de subvenţii generoase”. Împotriva subvenţiilor în genere, se pronunţă în context şi comisarul european al industriilor, germanul Günter Verheugen care scoate în evidenţă, în acelaşi ziar, „riscul” major al canalizării, de către stat, impozitelor în atragerea de firme străine.

Dincolo de transferul Nokiei pesimismul marchează numeroase comentarii consacrate căderii libere a cursului acţiunilor la burse.

Neue Zuercher Zeitung califică scăderea valorilor bursiere drept "violentă", reducerea fiind "mai drastică pentru o singură zi decît toate celelalte de la 11 septembrie 2001 încoace". Ziarul relevă că, în absenţa unui generator concret al crizei, "cauzele ei sunt oarecum difuze, întrucât ţin, în parte, de starea de nervozitate sau chiar de panică" a unor investitori. Fiindcă „atât criza ipotecară americană şi consecutivele pierderi suferite de bănci, cît şi teama de o recensiune în SUA sunt în fapt ştiri vechi”. Dar ziarul elveţian evocă şi opiniile optimiste ale specialiştilor, potrivit cărora fenomenul rectificării cursului acţiunilor nu este nou, actuala criză fiind comparabilă cu situaţia înregistrată la începutul secolului trecut. Atunci, pierderile provocate de altă criză imobiliară au atins 30 la sută din valorea indicelului bursier elveţian.

Acelaşi cotidian relevă că pare a fi vorba de o criză globală, devreme ce alunecarea în hău a cursului acţiunilor americane a antrenat o cădere similară şi pe pieţele europene. Ziarul prevede frînarea creşterii economice globale.

Berliner Morgenpost crede totuşi în stabilizarea pieţelor peste câteva zile. Neue Osnabruecker Zeitung nu recomandă însă pe moment investirea în acţiuni decît celor "cu nervi foarte tari", în vreme ce Koelner Stadtanzeiger scoate în evidenţă caracterul adesea prea puţin raţional al deciziilor agenţilor bursieri.

Iraţionalitatea face adesea casă bună şi cu viaţa politică. Aftenposten din Oslo aşteaptă cu încordare deznodământul alegerilor prezidenţiale din Serbia, ştiut fiind, potrivit ziarului norvegian, că o eventuală „victorie a ultranaţionalistului Nikolici ar avea un impact enorm asupra Serbiei, a Balcanilor şi a Europei în genere,...ar izola Serbia şi ar transforma Kosovo pe ani de zile într-o rană deschisă. Ceea ce ar contraveni flagrant intereselor europene”.

Uniunii Europene, scrie şi Die Presse din Viena, „nu-i mai rămân prea multe opţiuni spre a menţine Serbia pe un drum european, devreme ce speranţa rezolvării problemei kosovare prin perspectiva aderării Belgradului este iluzorie.

E posibil deci ca Serbia să aleagă la 3 februarie orientarea ei spre Moscova”, deşi pe termen lung, sîrbii (nu de ruşi ci) de europeni au nevoie. Şi invers.