1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Luna "Victor Horta" la Bruxelles

Bruxelles este capitala europeană a mişcării Art Nouveau. Victor Horta, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai acestui stil, s-a născut acum 150 de ani. Celebrul arhitect belgian este comemorat la Bruxelles.

default

Grand Place, Bruxelles

Oare să fie o casă sau o pădure care, pe căi ciudate, a ajuns în Bruxelles? Prin ferestrele uriaşe în formă de cupolă, lumina inundă casa cu ornamente întortocheate din metal şi mahon în care se găsesc numeroase oglinzi. 

Maestrul mişcării Art Nouveau, Victor Horta (1861-1947), a investit multă creativitate şi energie în imobilul din sudul oraşului Bruxelles. A fost casa în care a locuit, atelierul şi cartea sa de vizită. O casă dintr-o singură bucată - de la buiandrug la verandă, de la candelabre la mini-pisoirul din dulap. Fostul cămin al arhitectului este acum muzeu.

Oraşul Bruxelles a declarat octombrie "luna Horta". La fiecare sfârşit de săptămână, publicului larg îi este permis accesul inclusiv în numeroase clădiri particulare ce poartă semnătura arhitectului născut în urmă cu un secol şi jumătate la Gent.

De exemplu, vizitatorii pot admira casa Tassel, care, împreună cu muzeul Victor Horta şi alte două clădiri, face parte din patrimoniul UNESCO. În prezent, casa Tassel este sediul unei organizaţii. "Este plăcut să lucrezi aici", mărturiseşte o angajată.

Faptul că biroul ei este atât de neobişnuit se datorează tendinţei artistice care a făcut trecerea către modernism. Vreme îndelungată, belgienii şi vecinii lor europeni s-au inspirat din vechile curente, pe care deseori le-au şi amestecat.

Jugendstil Rue Vanderschrick in Brüssel

Jugendstil Rue Vanderschrick, Bruxelles

Art Nouveau s-a dorit a fi o orientare cu totul nouă. "Mişcarea a fost cu siguranţă cel mai interesant capitol din istoria arhitecturii belgiene", afirmă criticul de artă Sascha Seggai.

Horta şi contemporanii săi au descoperit formele organice şi au permis luminii să intre în încăperi într-un mod rafinat. Mai mult, în construcţii şi amenajări au folosit materiale noi: fier, oţel şi sticlă.

Fireşte, stilul n-a fost pe placul tuturor. "Îţi scriu din fabrică", se plângea o doamnă într-o scrisoare către proprietarul de la care închiriase casa. Biserica Catolică a fost îngrozită de noua arhitectură. Clericii belgieni considerau că noile forme sunt prea provocatoare şi că Horta era un duşman al Bisericii.

"Din punct de vedere politic şi ideologic, Art Nouveau nu a fost o mişcare neutră. Era liberală, socialistă", susţine Seggai. Dar criticile nu i-au îndepărtat pe belgieni de arhitectul lor, ci dimpotrivă: numărul admiratorilor a sporit văzând cu ochii. Horta a construit atât pentru nobili, cât şi pentru oameni de rând. El a proiectat "casa poporului" a Partidului Muncitorilor şi, la cererea Primăriei, mai multe şcoli.

În cele din urmă, la Bruxelles au fost construite o mie de clădiri Art Nouveau din care s-au conservat doar cinci sute. Din Belgia şi din celelalte două centre importante - Barcelona şi Viena - curentul s-a răspândit în toată Europa. Moda a rezistat până la începutul Primului Război Mondial, după care a început să fie considerată de prost-gust. Cândva, nici măcar Horta însuşi nu şi-a mai suportat creaţia. Arhitectul şi-a vândut casa şi a trecut la forme mai simple şi mai bine definite. 

Autori: epd/Claudia Ştefan
Redactor:  Petre M. Iancu