1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Luminiţa de la capătul gazoductului

Jocul Moscovei şi al Kievului de-a Alba-Neagra cu Uniunea Europeană continuă. Himerica luminiţă de la capătul gazoductului, ivită deja în urmă cu o săptămînă, ar putea anunţa totuşi acum o ieşire din impas

default

Vizita premierului Putin la Berlin şi a preşedintelui Iuşcenko la Londra ar putea fi un prim pas spre ieşirea din criza gazelor.

Dacă încă nu gazele, măcar fluxul comunicaţional circulă pe cele mai diverse canale între Uniunea Europeană, Rusia şi Ucraina consideră DIE PRESSE abordînd dosarul crizei din perspectiva întîlnirii de sîmbătă, la Moscova, a reprezentanţilor Uniunii Europene, Rusiei şi Ucrainei. Concluzia cotidianului austriac citat este că la capătul gazoductului se întrevede o luminiţă.

Durata conflictului dintre Rusia şi Ucraina, generat de preţul gazului şi de taxele de tranzit ale acestuia, indică în optica autorului comentariului publicat în DIE WELT existenţa unor mari rezerve de gaze în Ucraina şi a unor reduse rezerve financiare în ambele ţări. Dar nu numai luminiţa de la capătul pipeline-ului se vede mai clar ci şi strategia Moscovei de a-şi asigura hegemonia în vecinătatea imediată. Este Rusia un furnizor de încredere se întreabă retoric comentatorul german formulînd imediat şi răspunsul: ” pentru Germania probabil că da. Marelui client german, Moscova îi rezervă un tratament privilegiat, ţările mai mici nu au decît să dîrdîie de frig. Dar dacă Germania ia în serios principiul solidarităţii, guvernul federal nu mai poate face o figură bună asistînd multă vreme la calculul rece şi la jocul rafinat al Moscovei.”

Din neutra Elveţie, NEUE ZÜRCHER ZEITUNG insistă asupra regretabilei carenţe de solidaritate între membrii Uniunii, fiecare ţară urmărindu-şi doar propriile interese.Ziarul aminteşte că din 2006, cînd a mai avut loc o criză a gazelor, pricinuită tot de disputele ruso-ucrainene, Uniunea Europeană nu a făcut mai nimic pentru a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc. Ce-i de făcut cum? „ În loc să procedeze ca Germania care-şi amplifică dependenţa prin construirea gazoductului din Marea Baltică, ţările Uniunii ar trebui să se adreseze altor furnizori şi să caute alte căi de transport, dar şi să încerce să exercite o influenţă sporită asupra conductelor din Ucraina. Multe soluţii sunt posibile neexistînd nici un motiv pentru a aştepta următoarea criză” – conchide ziarul citat.

Şi şansele unei apropiate încetări a focului în conflictul din Gaza par a se concretiza – cel puţin în optica ziarului MÄRKISCHE ALLGEMEINE care întrevede în stadiul actual al confruntării riscul unor grave pagube colaterale, referindu-se şi la bombardarea cartierului ONU. Importantă rămîne stabilirea unui acord care să curme livrările de arme către Hamas.

Dacă armistiţiul bate la uşă, de ce fel de pace vor avea parte israelienii şi palestinienii după acest război- se întreabă LA MONTAGNE pentru a admite că în cele din urmă, doar pacea garantează securitatea.

Or, adversarii Israelului nu-şi vor schimba năravul, crede LIBERATION .Ofensiva armatei israeliene nu poate decît să întărească mişcările islamiste iar pe de altă parte, niciodată israelienii nu au fost atît de uniţi în susţinerea unui război care nu cruţă nici spitalele nici clădirile ONU .

A sosit momentul să spunem lucrurilor pe nume - scrie THE TIMES: „ Israelul are dreptul să se apere dar natura adversarilor săi conferă un grad major de dificultate acestei datorii. Hamas în Gaza ca şi Hisbollah în Liban, iau populaţia civilă drept scut şi la fel ca Iranul care-l finanţează, Hamas nu doreşte constituirea unui stat palestinian ci distrugerea statului Israel. De aceea Israelului, după ce în urmă cu o lună Hamas a încălcat armistiţiul lansînd rachete asupra teritoriului său, nu i-a mai rămas altă soluţie decît să ducă acest război. Opinia publică aşteaptă din partea Hamas ca să recunoască dreptul la existenţă al statului Israel şi să renunţe la violenţă iar din partea Israelului - să poarte acest război cu mai mult respect faţă de viaţa persoanelor civile.”