1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Lumină verde pentru pârghia salvatoare

Potrivit declaraţiilor şefului Grupului Euro, Jean-Claude Juncker, făcute la finalul întrunirii finanţiştilor de la Bruxelles, Fondul European de Salvare (EFSF) va funcţiona, într-un prim model, drept garant

default

Jean-Claude Juncker şi Wolfgang Schäuble la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de finanţe ai zonei euro

Investitorii ar urma să fie încurajaţi pentru a cumpăra obligaţiuni, iar în cazul unui faliment public, Fondul European ar prelua 20 până la 30 la sută din volumul total al pierderilor. În acest fel, teoretic cele 250 de miliarde de euro ar putea fi triplate sau chiar înmulţite de cinci ori.

Al doilea model propus la întrunirea finaţiştilor şefi din zona euro sunt aşa-numitele sub-fonduri, legate de fondul-mamă EFSF. Acestea s-ar forma prin plăţi private şi publice, pentru a majora puterea de cumpărare a Fondului de Salvare în cazul statelor puternic afectate de crită.

Ambele variante ar putea funcţiona doar în anumite condiţii. Ele ar trebui să ajute ţările aflate în dificultate financiară să se poată împrumuta cu dobânzi suportabile. Funcţia de asigurare ar intra în vigoare deja în decembrie, iar sub-fondurile ar urma să fie accesibile din ianuarie.

Sumă incertă

Neclară rămâne valorea "miezului", paraşutei de salvare, care ar putea fi majorată prin aşa-numita "pârghie de criză". Potrivit aprecierilor lui Jean-Claude Juncker, nivelul stabilit la summit-ul desfăşurat cu o lună în urmă, de o mie de miliarde de euro, nu va fi "probabil" atins. Dar o sumă substanţială rămâne prioritară pentru liderii comunitari.

Nici măcar şeful Fondului European de Salvare, Klaus Regling, nu a putut numi o sumă, în acest caz. El este însă "optimist", în privinţa interesului manifestat de "mulţi investitori". Regling nu crede însă că suma vizată va fi acumulată în termen scurt. "Pârghia de salvare" îşi va dovedi efectul în timp.

Fondul Monetar Internaţional chemat la apel

Următorul candidat la salvare ar putea fi Italia. Ţara se confruntă acum cu o datorie supremă în valoare de 1800 de miliarde de euro. Iar dobânzile percepute de creditori la împrumut sunt de neegalat. O intervenţie salvatoare pentru cea de-a treia mare economie europeană ar depăşi însă puterile Fondului, în ciuda pârghiei atât de des invocate.

Pentru o protecţie eficientă a Italiei, dar şi a altor ţări importante, Fondul Monetar Internaţional va fi mai puternic implicat în deciziile europenilor. Majoritatea membrilor din clubul euro, dar şi alte state sunt decise să contribuie cu mai mulţi bani la bugetul FMI. Potrivit agenţiei Reuters, care citează surse bine informate, guvernul italian a avut deja o serie de discuţii cu reprezentanţii FMI pentru un eventual credit în valoare de 400 de miliarde de euro.

Veşti bune pentru Grecia, la finalul întrunirii de la Bruxelles. Grupul a eliberat tranşa de opt miliarde de euro, de care Atena avea nevoie pentru a supravieţui până la finele anului în curs.

Autori: Thomas Grimmer / Alina Kühnel
Redactor: Medana Weident

Vă mai recomandăm