1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Love Parade, panică şi moarte

Un început de săptămînă îndoliat. Un acces de panică a secerat la Duisburg vieţile a 19 tineri, a rănit peste 340 de persoane, a pus capăt definitiv celebrei „Love Parade” şi a declanşat căutarea vinovaţilor.

default

Imaginile catastrofei de la Duisburg, filmate, difuzate pe youtube, reluate de mai toate canalele de televiziune, se regăsesc în parte azi şi în ziarele germane şi străine după ce vestea morţii celor 19 tineri, literlamente sufocaţi în mulţime, călcaţi în picioare, ca şi a rănirii altor 340 de persoane, a făcut înconjurul lumii, stîrnind durere, consternare şi ridicînd grave întrebări.

Love Parade, un produs al societăţii de divertisment şi consum, un nepot al mişcării pacifiste de masă – şi-a semnat la Du isburg printr-un episod catastrofal, actul de deces , notează FRANKFURTER ALLGEMEINE în articolul de fond apărut pe prima pagină azi, alături de imaginile dezastrului. Ziarul citat aminteşte că autorităţile fuseseră avertizate asupra riscurilor. Or, şi din acest motiv, prudenţa este recomandabilă atunci cînd trebuie aflaţi vinovaţii, fiindcă adesea se întîmplă - scrie DIE WELT - ca lucrurile să stea în cele din urmă,cu totul altfel decît se credea la început.

Numai că, în timp ce lumea este îndoliată şi însuşi Papa dă glas durerii resimţite la aflarea cumplitei veşti, au t orităţile de la Duisburg resping deocamdată toate acuzaţiile, poliţia se baricadează în spatele argumentului că nu poate furniza informaţii exacte asupra modului în care s-a declanşat atacul de panică, scrie LA STAMPA, ajungînd la aceeaşi amară concluzie ca şi ziarul francez LE FIGARO: Cert este că drama de la Duisburg marchează finalul unei epoci. Născut la cîteva luni după căderea zidului Berlinului în 1989, acest mega-party cu muzică techno a străbătut timp de 1 8 ani marile artere ale Berlinului înainte de a se stinge tragic, cu doliu şi lac rimi, în bazinul Ruhr.

Iar oraşul Duisburg, notoriu şi pentru goala sa visterie, s-a încumetat să găzduiască Love Parade, prevalîndu-se de statutul de capitală culturală a Europei, deţinut anul acesta de regiunea Ruhr. Şi, menţionează în continuare cotidianul NEUE PRESSE din Berlin, consecinţele unei tragedii în care se amestecă megalomania, lăcomia şi inconştienţa, sunt lipsite de echivoc. Procuratura trebuie acum să identifice vinovaţii. Vinovaţi pe care, deplînge THÜRINGER ALLGEMEINE situaţia creată, unii încep să-i caute în chiar rîndul victimelor. Dar lipsa de discernămînt a unor tineri aduşi în stare de transă de ritmurile techno şi atmosfera de party nu este un argument care să convingă: în spatele celor întîmplate stă o nestăvilită propensiunea spre gigantism, fiecare mega-spectacol trebuind să-l depăşească pe cel precedent; în caz contrar, şi interesul publicului şi bunăvoinţa sponsorilor scad. Iar acestui acces de megalomanie îi sucombă nu numai organizatorii ci şi oraşele care găzduiesc party-ul.

Chiar dacă Germania se află în stare de şoc, opinează DERNIERES NOUVELLES D'ALSACE, după cascada de întrebări şi copleşitoarea consternare încep controversele. Pe hîrtie, strict tehnocratic, organizarea acestei ultime Love Parade pare impecabilă. Fireşte, există şi fatalul tunel, o adevărată gaură de ac, prin care mulţimea trebuia să ajungă pe platforma vechii gări, unde se desfăşura party-ul. Dar, deja cu mai multe săptămîni înainte de cumplita tragedie, presa locală şi bloggerii avertizau asupra primejdiosului tunel şi a spaţiului neadecvat de desfăşurare a evenimentului. A fost în zadar. Acum e rîndul justiţiei să afle şi să pedepsească vinovaţii de această tragedie.

Între evenimentele internaţionale care au polarizat atenţia comentatorilor la sfîrşit de săptămînă mai figurează rezistenţa la testul de stress, la care au fost supuse băncile, sindromul unui nou egoism, reperat de cotidianul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, în scăderea disponibilităţii unor intervenţii umanitare în regiunile de criză, preţul acestei dezangajări urmînd să fie plătit de populaţia civilă. În sfîrşit, riscul unei sporiri a voinţei de secesiune, în pofida legitimităţii recunoaşterii independenţei Kosovo, este întrevăzut de FRANKFURTER ALLGEMEINE care scrie: Cine croieşte realitatea după tiparul aspiraţiilor sale secesioniste, are în cele din urmă, succes.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Robert Schwartz