1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Londra abandonează politica „porţilor deschise” faţă de români şi bulgari

Medana Weident18 august 2006

Germania tinde să nu participe cu militari la o eventuală misiune a Naţiunilor Unite în sudul Libanului. În acelaşi timp se constată o reţinere şi din partea altor state de a trimite soldaţi în regiunea de criză.

https://p.dw.com/p/B10G

„Frankfurter Allgemeine Zeitung” atrage atenţia că deja de şase ani există un proiect de rezoluţie cu privire la extinderea mandatului UNIFILL în Liban şi că în baza acestuia era limpede că Republica Federală trebuie să evite implicarea într-o confruntare armată în zonă. În continuare responsabilii politici germani nu se pronunţă clar asupra contribuţiei Germaniei la soluţionarea conflictului. O serie de ziare germane consideră însă că Berlinul nu poate sta deoparte şi ar trebui să decidă participarea Bundeswehrului la misiunea ONU. „Hamburger Abendblatt” solicită declaraţii ferme din partea cancelarului Angela Merkel, iar „Oldenburgische Volkszeitung” notează că prezenţa Bundeswehrului în Orientul Apropiat e necesară pentru asigurarea securităţii.

La Paris „Liberation” comentează atitudinea reţinută a Franţei, care a anunţat că va trimite deocamdată doar 200 de militari în Orientul Apropiat o politică în pas de rac. Cotidianul londonez „The Times” nu-şi ascunde dezamăgirea faţă de această decizie a Parisului. Cotidianul elveţian „Basler Zeitung” subliniază la rândul său că această criză de proporţii din Orientul Apropiat nu poate fi soluţionată decât pe cale politică.

Cotidianul „Die Welt” din Berlin publică astăzi un amplu articol referitor la intenţia Londrei de a abandona politica „porţilor deschise” pentru români şi bulgari. Marea Britanie fusese una din cele trei ţări ale Uniunii Europene care a permis noilor primiţi în uniune să lucreze pe piaţa internă, fără a aplica reglematarea care prevede o blocare a acestei pieţe pe timp de şapte ani. Totuşi, se pare că experienţa acumulată din 2004 a determinat autorităţile britanice să-şi modifice poziţia. Acestea estimaseră un val de forţe de muncă din răsăritul Europei de aprox. 20.000 de persoane. Numărul celor veniţi, în majoritate din Polonia şi ţările Baltice s-a ridicat însă la 400.000, fără a-i lua în calcul pe cei care lucrează la negru, alţi 300.000 probabil.

În Germania continuă dezbaterile pe tema scriitorului Günter Grass, laureat al premiului Nobel pentru literatură, care a recunscut abia acum că a fost înrolat într-o unitate SS la finele celui de-al doilea război mondial, pe când avea 17 ani.

„Dresdner Neueste Nachrichten” e de părere că Grass alege un drum comod atunci când se consideră o „victimă” a atacurilor lansate după dezvăluirile făcute la adresa sa, în timp ce „Schwäbische Zeitung” se întreabă dacă nu cumva aceste dezvăluiri apărute într-un ziar conservator, supraregional, precum „Frankfurter Allgemeine Zeitung” nu s-au dorit o provocare, cu doar patru săptămâni înaintea apariţiei noului său roman. La Berlin „Die Welt” publică un amplu articol semnat de scriitorul Richard Wagner, originar din Banat care aduce critici serioase la adresa celui care s-a dorit mereu o „instanţă morală” a Germaniei postbelice şi a şi acţionat ca atare. „Dezbaterile pe tema tăcerii timp de decenii a scriitorului Grass cu privire la acest capitol al trecutului său distrag atenţia de la alte chestiuni importante legate de persoana sa”, notează Wagner, care califică comentariile făcute de Grass de-alungul timpului în legătură cu diferite teme de actualitate drept incompetente. Grass numise, de pildă, dictatura RDG-istă o „dictatură comodă”, o ofensă, consideră autorul articolului, la adresa victimelor comunismului estgerman.