Locuiţi în România?

În ediţia sa online, revista Focus îl citează pe Manfred Ehm, reprezentant al Societăţii Germano-Române pentru Germania de Nord: e drept, remarcile lui Rüttgers sunt "nepotrivite" şi "luate în ansamblu, false" dar, continuă Ehm, nici nu trebuie uitat că 45 de ani de dictatură perfidă lasă urme iar din acest punct de vedere, realitatea din România este, într-adevăr, alta decât în Germania. Şi Ehm a ţinut să puncteze păcatul generalizării.

Colegul lui Ehm de la Berlin, Gerhard Köpernik, completează, în Stuttgarter Nachrichten: "Dacă e aşa cum zice Rüttgers, cum se face că, din 2006, economia României este în continuă creştere cu şapte procente anual?". Ziarul din Stuttgart publică cifre ce plasează România în fruntea interesului investitorilor germani, unul dintre aceştia, Renate Roca-Rozenberg, apreciind că "dacă toţi românii sunt leneşi, toţi germanii pleacă de la serviciu să se îmbete şi să se îndoape cu cârnăciori".

La Bonn, General Anzeiger urmăreşte atent subiectul. Pe de o parte, începe prin a-i lua apărarea, într-un comentariu, premierului de land şi nu manifestă nici o reţinere în a spune că nu este vorba despre un politician rasist.

"Dar tocmai aici stă problema", continuă General Anzeiger: "Rüttgers schimbă măştile cu o repeziciune care, până la urmă, îi va bulversa până chiar şi propriul public. Uneori este apărătorul şi liderul muncitorilor, alteori este predicatorul neoliberalismului. Rüttgers poate ajunge în punctul în care publicul va vedea un politician cu puţine principii, dar ahtiat după putere".

Pe de altă parte, Katrin Lauer a fost la Jucu şi a adus, pentru acelaşi General Anzeiger, o poveste reală, alta decât cea a premierului: oameni, 1200 la număr, care lucrează în schimburi de 12 ore, pentru un salariu de 250 de euro. Tabloul arată astfel: 11 ore sunt petrecute în picioare, lânga linia de producţie - pentru că, a explicat patronatul, eventualele scaune în preajmă ar afecta munca; cele 60 de minute de pauză sunt împărţite în trei reprize de 20 de minute. Or, dat fiind că majoritatea angajaţilor sunt navetişti şi depind de maşinile puse la dispoziţie de angajatori, remarca lui Rüttgers despre "vin şi pleacă după cum au chef" este complet lipsită de sens.

Mai mult, Stuttgarter Nachrichten remarcă: "Între cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, ţara cu cel mai lung program de lucru îl are România: La Bucureşti, media este de 41,8 ore de muncă pe săptămână".

O poveste similară a apărut în mai multe ziare locale germane - Frankfurter Rundschau şi Kölner Stadt-Anzeiger notează că dacă dorinţele producătorilor finlandezi de telefonie mobilă nu s-au îndeplinit aşa cum speraseră, de vină nu sunt muncitorii, ci criza internaţională, cea care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii.

În comentariul zilei, "Radicalii de la centru", Frankfurter Rundschau - care adoptă de regulă o atitudine de centru-stânga - mai observă că atmosfera riscă să fie otrăvită dacă faptele lui Rüttgers nu sunt clar definite ca manifestări rasiste, cu efect asupra întregii păci sociale. Plus că, pe plan global, preţurile telefoanelor mobile au scăzut puternic.

Ziarele mai notează şi demersul unui cetăţean german de origine română. Chimist, jurnalist freelancer şi scriitor, Vlad Georgescu a depus o plângere penală pe numele lui Rüttgers, cerând pedepsirea acestuia în virtutea legii ce condamnă manifestările rasiste.

Povestea zilei vine, însă, din zona oraşului Konstanz şi a fost publicată de mai multe ziare online: la un bancomat din oraş, posesorilor de carduri care au încercat să scoată bani li s-a cerut, pe lângă detaliile de rutină, să răspundă la întrebarea "Locuiţi în România?".

Deşi retragerea de numerar nu era condiţionată de una din variantele de răspuns ("da" sau "nu"), Volksbank, posesoarea ATM-ului, a intrat în panică: pe de o parte, nu îşi asumă atitudini care, în contextul Rüttgers, ar putea să pară xenofobe; pe de altă parte, se presupune că sistemul de securitate electronică a băncii a fost penetrat de hackeri, presupuşii autori ai mesajului-întrebare.

Neue Zürcher Zeitung notează decizia Parlamentului Elveţiei de a valida ajutorul propus spre a fi acordat României şi Bulgariei, în valoare de 257 de milioane de franci (dintre care 181 de milioane sunt destinaţi României).

Votul pozitiv din Parlament a fost, e drept, însoţit de criticile politicienilor care au contestat implicarea Elveţiei în îndepărtarea dezechilibrelor din Uniunea Europeană şi care, în egală măsură, nu au omis să arate cu degetul spre lentoarea reformelor şi acţiunilor concrete din domeniul combaterii crimei organizate şi a corupţiei din România.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Vlad Drăghicescu