1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Literatura de criză - despre cărţi, în vremuri fără valori

Când se gândeşte la Bertolt Brecht, scriitorului grec Petros Makaris îi vine în minte o întrebare - retorică: "Ce vremuri trebuie să fie acestea, în care o discuţie despre valori este aproape o crimă?".

Scriitorul ungur György Dalos - unul din participanţii la dezbatere

Scriitorul ungur György Dalos - unul din participanţii la dezbatere

Vremuri întunecate, fără doar şi poate; vremuri în care numai hârtiile de valoare mai au valoare.

Despre cărţi s-a încăpăţânat, totuşi, să vorbească Makaris, la sfârşitul săptămânii trecute, într-o dezbatere organizată de Societatea Europa de Sud-Est şi reţeaua de translatori Tradukis. Alături de scriitorul grec, cunoscut literaţilor germani graţie traducerii lui Faust, la discuţia de la München au mai fost invitaţi publicistul ungur György Dalos şi scriitoarea albaneză Lindita Arapi.

Makaris a luat realitatea de gât şi a exploatat-o literar, publicând, în 2010, un nou volum din seria sa de romane poliţiste avându-l ca protagonist pe comisarul Kostas Charitos. „Credite leneşe“ se numeşte ultima sa carte, apărută în Germania la editura Diogenes, şi care descrie dificultăţile cotidiene ale grecilor, pe care le cunoaşte nemijlocit, familiarizat fiind şi cu etapele istoriei recente a Greciei.

Născut în 1937 la Istanbul, scriitorul constată că dezbeterile politice interminabile despre pachete de austeritate şi credite de salvare se derulează în detrimentul ideii europene însăşi: "Avem o monedă comună dar ne-am uitat valorile comune". Moştenirea antică a fost resortul care a făcut Grecia să se simtă promotor al Uniunii Europene; acum, dimpotrivă, sub presiunea Europei, grecii se refugiază în cea de-a doua lor identitate, anume, aceea de naţiune balcanică şi, implicit, de victimă a Europei, constată Markaris, observând, totodată, că mai multe ţări din sudul continentului au tendinţa de a se distanţa de cele din nord. Intelectualii au, ca atare, datoria de a astupa prăpăstiile, crede scriitorul grec, oarecum speriat de eventualitatea ca la finalul crizei să fie imposibilă regăsirea.

"Ungaria este mică. Scriitorii s-au cunoscut mereu între ei personal. Şi acum se urăsc între ei personal". Publicistul ungar György Dalos critică "cinismul stângii" şi "bigotismul dreptei", singurele supravieţuitoare din războiul dus cu ură pe frontul pasiunilor politice. Loc pentru voci transpartinice sau critici constructive nu mai există. Fostul disident este şi una dintre vocile critice la adresa tendinţelor naţionaliste ale actualei puteri - ceea ce, desigur, nu poate să însemne decât că este reprezentantul opoziţiei de stânga; mai mult, chiar, unele bloguri i-au taxat insinuant originile evreieşti. Câştigătorul marelui premiu oferit la ediţia din anul 2010 de către Târgului de Carte de la Leipzig, Dalos refuză, însă, pesimismul: pentru scriitorii din Ungaria, întoarcerea la valorile europene este doar o chestiune de timp. Sau, cum se spune la Budapesta: "am supravieţuit comunismului, am supravieţuit economiei de piaţă, om supravieţui şi acestor vremuri".

Dacă prezentul Greciei sau Ungariei nu vrea să fie asociat Europei, în Albania, lucrurile stau tocmai pe dos. Altfel, ca şi în Ungaria, oamenii de cultură au probleme cu asocierea în tabere politice - în sensul că nu se pot organiza în afara lor dacă vor să fie luaţi în serios. Nealiniaţii sunt atacaţi din toate părţile şi zac abandonaţi, se plânge Lindita Arapi. Fatos Lubonja, scriitorul disident care şi-a părăsit ţara şi trăieşte acum la Bonn, este un bun exemplu. Majoritatea celorlalţi s-au resemnat şi, prin urmare, înregimentat politic. "E o reminiscenţă a dictaturii. Intelectualii caută, încă, apropierea puterii politice. Şi refuză să accepte că, astfel, nu sunt altceva decât servitorii puterii", constată Arapi, autoarea unui roman care i-a adus, în anul 2011, titlul de scriitoarea albaneză a anului. Într-o scenă literară dominată de bărbaţi, succesul Linditei Arapi este o dovadă că, în vremurile gălăgioase, tonurile temperate pot avea efecte spectaculoase.

Autori: Anila Shuka / Cristian Ştefănescu
Redactor:Rodica Binder