Lisabona s-a impus la Praga – doar parţial

Premierul Cehiei, Mirek Topolanek, care detine presedintia Consiliului European pana la finele lunii iunie, lansase anterior votului din Senatul de la Praga un apel parlamentarilor de a aproba documentul. Seful guvernului subliniase importanta Tratatului de la Lisabona pentru reformarea procesului decizional in interiorul UE, care, in prezent, este mult prea rigid pentru o comunitate de peste 400 de milioane de locuitori.

Pentru aprobare, Tratatul avea nevoie de o majoritate de trei cincimi din voturile senatorilor prezenti la dezbatere si a reusit sa stranga 54 de voturi pro, dar si 20 impotriva. Camera Inferioara a Parlamentului Cehiei aprobase documentul in urma cu doua luni si jumatate.

Un pas mic pentru ratificare

"Este o zi importanta pentru Republica Ceha, pentru pozitia si influenta ei in cadrul Uniunii Europene si in comunitatea internationala", a declarat Alexandr Vondra, ministrul pentru afaceri europene de la Praga. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a spus la randul sau ca intrevede "perspective foarte bune" si pentru referendumul din Irlanda acum, după ce Tratatul a trecut de Senatul ceh.

"Sunt vesti foarte bune pentru Europa, sunt bucuros sa aflu ca Senatul Cehiei a aprobat Tratatul de la Lisabona. Acesta este sfarsitul procedurilor parlamentare de ratificare si cred ca decizia majoritara este un semnal de incredere din partea Cehiei in acest proiect comunitar", a declarat la Praga seful executivului comunitar.

Tratatul de la Lisabona a intampinat o opozitie puternica in Cehia, dar cel mai mare obstacol al sau ramane Irlanda, unde majoritatea populatiei s-a pronuntat deja o data impotriva documentului. Pentru a intra in vigoare, Tratatul trebuie aprobat si ratificat de toate statele membre ale UE.

Happy End-ul se lasa inca asteptat

Jose Manuel Barroso a afirmat clar şi raspicat în declaraţia sa ca votul din Senat marchează doar sfarsitul procedurilor parlamentare. Pentru ratificarea sa, in Cehia mai este nevoie de semnatura presedintelui Republicii, Vaclav Klaus, un eurosceptic virulent şi notoriu. Klaus a declarat in repetate randuri ca se opune Tratatului de reforma a UE. Imediat dupa votul din Senat, presedintele a iesit la rampa anuntand ca nu va promulga documentul din cauza unei iminente contestari a acestuia in justitia ceha. In plus, Vaclav Klaus a spus ca asteapta oricum rezultatul noului referendum din Irlanda. Declaratiile presedintelui ceh par a fi contracarat deliberat declaratia făcuta de seful legislativului european, Hans Gert Pöttering.

"Majoritatea favorabila Tratatului de la Lisabona este o veste extrem de buna. Acum ca Parlamentul a aprobat documentul, exista premisele necesare finalizarii procesului de ratificare si speram ca presedintele Klaus va promulga acest demers legislativ. Astfel vom fi facut inca un pas catre mai multa democratie, mai multa transparenta si o capacitate sporita de decizie in interiorul UE", a spus presedintele Parlamentului European imediat dupa votul de la Praga.

Dar Klaus rămîne neînduplecat. Mai mult, insusi partidul condus de Mirek Topolanek (ODS) este divizat in chestiunea Tratatului de la Lisabona. Senatorul ODS, Jiri Oberfalzer, a declarat ca va ataca in instanta Tratatul pe care il descrie ca fiind "un document mort" si o "conspiratie a elitelor politice".

Eforturile premierului Topolanek de a-i convinge pe senatori de necesitatea unui vot pozitiv au dat roade pe moment. El a argumentat ca o respingere a Tratatului ar mari clivajul dintre statele estice si occidentale membre ale UE. Mizand pe amintirile inca vii ale Imperiului Sovietic totalitar, Topolanek a avertizat asupra riscului ca toate ţările de la răsărit de Germania si Austria sa fie confruntate cu o slabire a relatiilor cu Vestul continentului si, in aconsecinţă cu o ofensivă, nu neapărat de farmec, din partea Rusiei.

Autor: Claudia Stefan/dpa,afp,ap,reuters

Redactor: Rodica Binder