1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Lipsa reformelor poate conduce la o „primăvară arabă” în Moldova

„Foaie de parcurs privind agenda de reforme prioritare”; Strategie pentru integrarea Republicii Moldova în UE – au fost inventate de autoritățile de la Chișinău pentru a convinge partenerii europeni.

Demnitarii europeni salută rezervat pornirile retorice pro-europene ale Chișinăului, dar atenționează că în realitate se întâmplă inversul: justiția rămâne captivă, gruparea oligarhică din spatele guvernării acaparează în continuare instituțiile statului, corupția înflorește, iar implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE este doar mimată.

Hârtiile și demagogia

În ajunul vizitei premierului moldovean Pavel Filip la Bruxelles, în luna martie curent, majoritatea parlamentară controlată de PD a votat „foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare” – o listă de acțiuni pe care autoritățile s-au angajat să le îndeplinească până la 31 iulie 2016. Este vorba, între altele, de pachetul de legi cu privire la integritatea funcționarilor publici și de o serie de amendamente menite să diminueze aploarea corupției. ”Foaia de parcurs” a fost principalul argument al premierului Filip (în cadrul audierilor din Comisia pentru politică externă a Parlamentului European) că guvernarea proaspăt învestită de la Chișinău este dispusă să continue parcursul european. Cu toate acestea, Pavel Filip a fost aspru criticat de eurodeputați pentru mimarea reformelor și pentru inacțiune în privința cazurilor de corupție mare.

Săptămâna aceasta, Parlamentul de la Chișinău a constituit Consiliul pentru Integrare Europeană. Acesta va monitoriza procesul de implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova – UE. Consiliul va coordona aspectele ce țin de implementarea politicii de integrare europeană și va organiza audieri publice la acest subiect, va exercita controlul parlamentar asupra implementării Acordului de Asociere și a celui de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu UE. De asemenea, Consiliul va fi în drept să solicite Guvernului informații privind integrarea europeană, să audieze membrii Guvernului și să emită opinii asupra poziției Republicii Moldova în relația cu UE, să exercite control asupra Guvernului în ceea ce privește utilizarea instrumentelor financiare și a asistenței europene. Deputaţii membri ai Consiliului parlamentar pentru integrare europeană vor participa la elaborarea unei strategii pentru integrarea Republicii Moldova în UE şi vor monitoriza prestaţia delegaţiilor parlamentare în forurile europene. Consiliul este condus de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, iar din componenţa sa fac parte 15 membri, inclusiv vicepreşedinţii Parlamentului, cei 9 preşedinţi de comisii, preşedinţii Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – UE şi ai Delegaţiei Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Euronest, secretarul general al Parlamentului şi şeful Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului.

Trei restanțe camuflate

În timp ce autoritățile de la Chișinău încearcă să convingă partenerii de dezvoltare și FMI că reformele deja dau roade, iar Acordul de Asociere e implementat în proporție de peste 60%, diplomații europeni atenționează asupra a trei restanțe majore care egalează cu zero orice efort de a distruge sistemul nociv, super-corupt și birocratic care funcționează în Moldova: corupția, lipsa de independență a justiției și nereformarea sistemului bancar.

După ce Mihai Poalelungi (despre care presa de la Chișinău a scris că ar fi „un supus al oligarhului Plahotniuc”, finanțatorul PD) a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru un nou mandat de președinte al Curții Supreme de Justiție, concursul desfășurându-se în lipsa vreo unui contracandidat, același CSM a încearcat săptămâna aceasta să obțină anularea unui decret prezidențial prin care un judecător, condamnat pentru că a accidentat mortal un om, a fost demis din sistem.

Tentativă de intimidare a ambasadorilor?

Ambasadorii SUA și cel al Marii Britanii în Republica Moldova au criticat ciudățeniile care au loc în justiția moldovenească și s-au ales cu replici acide din partea unor judecători și politicieni moldoveni. Ambasadorul SUA, James D. Pettit, s-a întrebat pe o rețea de socializare cum e posibil să organizezi un concurs cu un singur pretendent la funcția de președinte al CSJ, iar ambsadorului britanic în Republica Moldova, Phil Batson, a menționat că în justiția moldovenească „a fost creat un sistem cu rezistență ereditară la reforme: „A fost creat un sistem distrugător, care protejează interesele unei elite, atât pe interiorul sistemului cât, într-o măsură oarecare, și în afara lui. El are o rezistență ereditară la reforme. Amintiți-vă ce s-a întâmplat luna trecuta cu alegerile (ca să le numim așa) președintelui Curții Supreme de Justiție. A fost înaintat doar un singur candidat, actualul deținător al acestei funcții. Cum a putut fi posibil? Oare nu mai există în Moldova și alți judecători de calitate sau alți profesioniști din sfera justiției? Sau asta s-a întâmplat din cauza că nimeni nu s-a încumetat să schimbe status quo-ul sau să reformeze sistemul?”, s-a întrebat Phil Batson. „Asta îmi amintește un pic de misiunea mea precedentă, din Tunisia, unde o dictatură benignă a contribuit la apariția auto-cenzurii. În cele din urmă, sistemul a explodat din interior -  oamenii simpli și-au pierdut răbdarea și a urmat Primăvara Arabă, adică revoluția”, a menționat Phil Batson.

Mihai Poalelungi a reacționat. El a spus că nu înțelege „nedumerirea” celor doi ambasadori: „Cred că înainte de a face aceste declaraţii ar fi fost bine să consulte legea. Vreau să știu câţi contracandidaţi au avut preşedinţii Curţii Supreme de Justiţie din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, dacă ei invocă lipsa de democrație? Mai ales că acum, în SUA, se discută numirea unui judecător la Curtea Supremă de Justiţie din partea unui sau altui partid – democrat sau republican? Nu vreau să-i supăr pe domnii ambasadori, dar cred că, în acest caz, limitele de critică au fost depăşite”, a reacționat Poalelungi.

Pirkka Tapiola

Pirkka Tapiola

Într-un alt caz, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, s-a ales cu critici dure din partea unor judecători și politicieni de la Chișinău după s-a declarat dezamăgit de demiterea primarului de Taraclia (prin decizia Curții de Apel Cahul) din cauza tăierii unor arbori din scuarul primăriei (depășirea atribuțiilor de serviciu). Diplomatul european a sugerat că decizia de demitere a primarului ar fi motivată politic. Primarul denunțase faptul că anterior anumiți servitori ai regimului oligarhic i-ar fi propus anumite foloase materiale în schimbul loialității.

Presa controlată de regimul oligarhic a pornit o adevărată campanie împotriva șefului Delegației UE în Republica Moldova. Asociația Judecătorilor din Republica Moldova i-a solicitat lui Pirkka Tapiola, printr-un apel public semnat de judecătorul Ion Druță, să nu se mai implice în actul justiției din Moldova, iar liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat că „instituțiile europene nu au dreptul să ne arate cu degetiul”.

Pirkka Tapiola: „Vrem să înțelegem cum se realizează reforma justiției, finanțată de UE”

Pirkka Tapiola a precizat că a prezentat opinia Uniunii Europene față de decizia Curții de Apel Cahul în cazul primarului din Taraclia: „În raportul nostru, avizat de miniștrii de Externe ai UE, se menționează lipsa de independență a justiției. Am văzut că după reacția Asociației Judecătorilor mulți au sărit în apărarea mea. Mă bucură acest lucru, dar nu este vorba despre mine în acest caz. Aveți o societate care așteaptă dreptate, care merită un sistem judecătoresc independent”, a reacționat șeful Delegației UE. El a adăugat că misiunile diplomatice europene urmăresc cu atenție mai multe dosare care se află momentan în instanțele moldovenești, pentru a înțelege în ce măsură s-a realizat reforma justiției, finanțată de UE.