1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Limitele libertăţii

Vitregiile iernii nu-i opresc pe europeni să iasă cu miile în stradă: unii striviţi de poverile impusei politici de austeritate, alţii speriaţi de spectrul pierderii unor libertăţi.

default

Un demonstrant anti-ACTA cu masca rebelului Guy Fawkes,

Indignaţi-vă ! Angajaţi-vă! Cele două apeluri instigatoare, lansate de titlurile celor două cărţulii manifest ale nonagenarului Stéphane Hessel, rodesc din belşug mai peste tot, în plină iarnă.

Născut la Berlin, fost luptător în Rezistenţa franceză, filozof, diplomat, scriitor, temerar apărător al drepturilor omului, Hessel ştia prea bine, cînd şi-a lansat în urmă cu un an apelurile, că de motive de revoltă omenirea nu duce lipsă. Ci doar de curajul de a protesta, chiar dacă unii optimişti consideră că trăim - cum ar fi spus Leibniz la vremea lui - în cea mai bună dintre lumile posibile.

Furia faţă de atotputernicia băncilor, refuzul de a strînge tot mai mult cureaua pentru a rămîne în zona monetară euro sau pentru a intra în ea şi, mai nou, teama de a pierde o parte din libertăţile oferite de spaţiul virtual, digital – au scos în stradă zeci de mii de demonstranţi Occupy, de la New-York la Frankfurt pe Main, zeci de mii de oameni bîntuiţi de spaima zilei de azi şi de mîine, de de la Atena la Bucureşti şi deunăzi, sub un ger siberian, în toate capitalele europene, dar cel mai masiv, în marile oraşe germane, peste o sută de mii de tineri internauţi.

Duşmanii acestora din urmă nu sunt însă nici băncile, nici propriul guvern ci aşa numitul acord multilateral ACTA, menit să reglementeze, între altele, dreptul proprietăţii intelectuale în mediul digital.

Dimensiunile europene ale revoltei internauţilor pot trece drept o expresie a redutabilului mecanism de mobilizare al internetului dar şi o formă, nu mai puţin spectaculoasă, de manifestare a „ vitalităţii democraţiei directe”.

Eficienţă variabilă

Dacă demonstraţiile grecilor nu-i împiedică pe parlamentari să adopte măsurile de austeritate menite să salveze ţara de la faliment, demonstraţiile din România au dus la schimbarea echipei guvernamentale.

Că zecile de mii de protestatari germani, purtînd pancarte cu inscripţii precum „Afară din Acta-nistan” , „Reformarea şi nu cimentarea dreptului de autor”, susţinuţi şi de activişti ai mişcării Occupy, vor împiedica guvernul de la Berlin să adere la controversatul acord, este îndoielnic.

De ce se tem însă internauţii? De abuzurile pe care diversele interpretări ale Anti-Counterfeiting Trade Agreement (ACTA) le-ar putea favoriza, de un orwellian control excesiv?

Cel mai mult se pare însă, de limitarea libertăţii de a uza, după bunul plac şi fără nici o obligaţie, de bunurile imateriale, intelectuale, din spaţiul virtual.

Or, dacă aceasta este spaima majoră a protestatarilor, ei se află în culpă. Fiindcă, parafrazînd cuvintele unuia din pionerii internetului, Andrew Keen, devenit adeptul fervent al respectării drepturilor de autor, există riscul ca demontarea sensibilelor ecosisteme ale mass media profesioniste, ale scriitorilor, editorilor, jurnaliştilor, artiştilor, muzicienilor, filozofilor, oamenilor de ştiinţă, să dea o lovitură mortală culturii.

O distrugere care se va răsfrînge şi asupra noastră. Începutul pare a fi fost deja făcut devreme ce astăzi, în web –în care toate vocile au aceeaşi valoare, cuvîntul unui înţelept face tot atît cît bîiguiala unui idiot. Este doar un punct de vedere, care nu mai este exprimat sub pecetea anonimatului.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Robert Schwartz