"Limita maximă" de refugiați, în discuție la summitul UE

Pentru a doua oară în 11 zile, șefii de stat din cele 28 de țări membre ale UE se întâlnesc la Bruxelles cu premierul turc. Se discută iar despre un acord privind preluarea și relocarea de refugiați și migranți. Este deja al nouălea summit european pe această temă din aprilie 2015. Președintele Consiliului European Donald Tusk nu știe dacă de această dată liderii din țările Uniunii vor reuși să soluționeze criza refugiaților. "Sunt de un optimism prudent", a declarat Tusk, care s-a aflat în ultimele zile în Turcia și Cipru pentru discuții pregătitoare.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat la rândul său înaintea reuniunii că, pe termen lung, soluțiile individualiste nu sunt sustenabile. El s-a referit astfel la închiderea rutei balcanice din urmă cu patru săptămâni. "Cred că ne aflăm pe calea cea bună, pentru că toată lumea începe să înțeleagă că această criză poate fi soluționată doar cu un răspuns comun european." Pentru o astfel de soluție europeană acceptată de toate țările membre militează în continuare și cancelara germană Angela Merkel. Ea ar vrea ca toți liderii europeni prezenți să adopte la sfârșitul negocierilor o poziție comună referitor la înțelegerea cu Turcia. Ar urma apoi ca vineri să fie convins să accepte acordul și premierul turc Ahmed Davutoglu.

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, i-a avertizat din nou pe reprezentanții celor 28 să nu mai facă opinie separată. Ar fi clar în opinia sa că acordul cu Turcia are sens doar dacă toți cei 28 acceptă să preia refugiați sirieni din Turcia. Ceea ce unele state europene nici nu vor să audă.

Opoziție din mai multe motive

Luxemburgul manifestă îngrijorări de ordin legal în ceea ce privește retrimiterea refugiaților nedoriți din Grecia în Turcia. Franța, Spania și Ungaria argumentează că UE nu are voie să devină dependentă de Turcia. Austria insistă că închiderea rutei balcanice ar fi suficientă pentru rezolvarea crizei. Refugiații care încă mai vin pot fi preluați de Grecia, fără să fie nevoie să fie retrimiși în Turcia. Multe state membre privesc cu mare scepticism doleanța Ankarei de a fi anulate vizele de călătorie pentru cetățenii turci care vin în Europa. Ciprul amenință chiar cu un veto la negocierile de aderare cu Turcia. Toate aceste aspecte controversate ar urma să fie clarificate la cina comună de joi seară. O cină care se va întinde până în orele târzii ale dimineții, după cum se așteaptă diplomații de la Bruxelles.

"Trebuie să ajungem la un acord, nu există alternativă", a spus premierul olandez Marc Rutte la sosirea la summit. Situația refugiaților din Grecia este tot mai proastă. Ruta balcanică a fost închisă, dar acum trebuie suportate consecințele și trebuie ca refugiații să fie repartizați echitabil în interiorul UE.

Puține oferte concrete

Proiectul de declarație comună de după summit, redactat deja, prevede o serie de formulări slabe și interpretabile. Turciei i se promite că va primi la schimb cândva cele negociate pentru preluarea refugiaților din Grecia. Se va verifica grăbirea procesului de aderare a Turciei la UE. Relaxarea regimului de vize este legată de o serie întreagă de condiții care trebuie îndeplinite de Ankara. Un diplomat turc sub protecția anonimatului a declarat că un acord turco-european ar fi totuși posibil, în ciuda acestor piedici.

Este aceasta o limită maximă?

În plus, în proiectul de declarație apare în premieră un număr maxim de refugiați ce ar urma să fie preluați de UE din Turcia. Este vorba de 72.000 de persoane, care ar urma să fie repartizate în interiorul UE pe baza unor cote voluntare. Este vorba strict de refugiați sirieni aflați în Turcia. Pentru fiecare refugiat luat înapoi de Turcia din Grecia, UE va prelua la rândul ei din Turcia un refugiat sirian. Amnesty International a calificat acest deal drept "trafic cu refugiați". Peste limita de 72.000 de refugiați, Turcia și UE ar trebui să renegocieze.

Președintele PE Martin Schulz crede, la fel ca Angela Merkel, că schimbul de refugiați ar fi o șansă de a sabota activitatea traficanților de persoane care organizează plecarea bărcilor cu refugiați pe Marea Egee spre Europa. Schulz crede că refugiații sirieni ar avea astfel șanse mai bune de a ajunge legal în Uniune. Diplomații europeni sunt însă de altă părere. Dacă din cei 2,7 milioane de refugiați sirieni din Turcia sunt relocați legal în UE doar 72.000, șansele individuale de a ajunge în blocul comunitar sunt doar de 2,6%.