1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Libertatea presei, o valoarea europeană fundamentală

Decizia Curţii Constituţionale care a hotărât că dezincriminarea insultei si calomniei a fost neconstituţională este privită cu atenţie la Bruxelles.

default

Purtătorul de cuvânt al comisarului pe Justiţie şi Afaceri Interne, Franco Frattini, a declarat că „libertatea de expresie rămâne un drept fundamental, garantat de legislaţia europeană”. Friso Roscam Abbing a relaţionat decizia Curţii din România la libertatea presei.

De anul trecut, cele două fapte, insulta şi calomnia erau pedepsite doar pe tărâm civil, cu plata unei taxe de timbru aferente. Decizia Curţii Constituţionale produce haos în justiţia română fiindcă nu se ştie cum se va aplica codul penal vechilor procese sau celor noi.

Retroactivitatea se aplică?

Deşi legea nu se aplică retroactiv, în acest caz nu putem vorbi de retroactivitate fiindcă avem de a face cu prevederi, potrivit Curţii, neconstituţionale şi, nici nu putea vorbi de autoritatea lucrului judecat. Se vor putea redeschide procesele împotriva ziariştilor care anchetau fapte de corupţie sau care se exprimau critic la adresa unor politicieni sau oameni de afaceri?

CE îndeamnă la prudenţă şi respectarea normelorinternaţionale

Friso Roscam Abbing, purtătorul de cuvânt al comisarului pe Justiţie şi Afaceri Interne, Franco Frattini: “România este parte integrantă a familiei celor 27 de state membre ale Uniunii. Ele constituie nu doar o comunitate economică dar şi o singură piaţă de valori, reflectate în Charta UE a Drepturilor Omului. În acest act veţi găsi o referire clară la libertatea presei şi a cuvântului.

Această libertate nu este absolută. Ea poate fi limitată dar numai în mod legal. Legislaţia în această privinţă trebuie să fie în acord atât cu dreptul comunitar cât şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, guvernată de Consiliul Europei . Dacă cineva crede că drepturile sale au fost încălcate, calea cea mai directă este de a face plângere la instanţele naţionale, iar când toate căile de atac au fost epuizate, să meargă la Strasbourg. Decizia curţii este obligatorie pentru fiecare stat membru al Consiliului Europei”.

Distincţia dintre persoana publică şi cea privată

Trebuie menţionat că practica de la Strasbourg face distincţie între politicieni, care sunt persoane publice şi ceilalţi cetăţeni. Un politician din ţările UE poate obţine cu greu o condamnare a unui ziarist, fie chiar şi la o amendă simbolică, odată ce viaţa sa privată a devenit publică.

Friso Roscam Abbing a mai declarat că situaţia în ţările membre, în privinţa insultei şi a calomniei este departe de a fi una armonioasă. Sunt state care le prevăd în legislaţia lor penală sub numele de defăimare (cum ar fi în Marea Britanie sau Franţa), în timp ce, în alte state membre asemenea fapte se pedepsesc numai pe tărâmul dreptului civil (Danemarca).

CE urmează să propună o reglementare europeană

Comisia Europeană va propune în această materie o reglementare (Regulamentul Roma II) care urmăreşte armonizarea relaţiilor non-contractuale dintre două persoane, printre care şi dintre un jurnalist şi alt individ. În cazul în care persoanei respective i s-au lezat personalitatea, imaginea publică sau un interes, vor fi plătite daune interese cu titlul de amendă.

În actuala situaţie, cea mai bună practică la care instanţele din România pot să se relaţioneze atunci când vine vorba de adoptarea unei hotărâri pe insultă sau calomnie rămâne jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

  • Data 28.01.2007
  • Autoare/Autor Victor Iulian Tucă
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2wl
  • Data 28.01.2007
  • Autoare/Autor Victor Iulian Tucă
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2wl