1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Libertatea presei şi lupta împotriva terorismului

Prin majoritatea sa republicană, camera reprezentanţilor a condamnat în termeni severi relatările apărute în presa americană despre programul secret de supraveghere a tranzacţiilor financiare internaţionale. În textul unei rezoluţii fără caracter obligatoriu se afirmă că dezvăluirile făcute de presă periclitează viaţa cetăţenilor americani.

default

Documentul elaborat de Camera Reprezentanţilor nu pomeneşte numele ziarelor care ar percilita viaţa cetăţenilor americani dar toată lumea ştie despre cine este vorba: „New York Times” , „Wall Street Journal” şi „Los Angeles Times” au făcut public ordinul de supraveghere a milioane de operaţiuni bancare după 11 septembrie 2001. In acest scop a fost utilizat sistemul SWIFT din Belgia la care sunt conectate 7800 de institute de credit din peste 200 de ţări. Prioritar a fost, potrivit precizărilor făcute de guvernul american , controlul operaţiunilor bancare internaţionale din şi către Statele Unite. Dezvăluirile reprezintă în ochii preşedintelui Bush un caz de gravă trădare şi relevă o carenţă reprobabilă a sentimentelor patriotice. Şeful Casei Albe a fost susţinut cu emfază patriotică de vicepreşedintele Cheney care nu a ratat ocazia să mai dea un bobîrnac ziarului nu prea agreat de actuala administraţie.

Dar ce au dezgropat ziariştii deţinători deja ai renumitului premiu Pullitzer încît să percliteze într-atît de grav securitatea ţării? Practic un nou program masiv de supraveghere elaborat de administraţia Bush şi anume controlul milioanelor de tranzacţii şi operaţiuni bancare internaţionale cu scopul de a depista eventuali terorişti. În centrul operaţiunii stă ofertantul belgian de servicii SWIFT ale cărui date au fost interceptate de americani şi prin care circulă zilnic circa 11 milioane de viramente şi transferuri. Dar potrivit unui raport al ONU, teroriştii îşi au demult propriile canale secrete de finanţare. In schimb, pentru cotidianul „Times” descoperirea a fost un nou exemplu de abuzuri şi măsuri discreţionare comise şi adoptate în numele luptei împotriva terorismului. Partea cea mai gravă a operaţiunii de supraveghere este că ea se sustrage complet controlului parlamentar - a ţinut să precizeze Bill Keller redactorul şef al cotidianului american. Dacă liberalul „ New York Times” nu se află deloc în graţiile actualei administraţii şi cu atît mai puţin după dezvăluirea scandalului controlului conturilor bancare internaţionale, „Wall Street Journal” – o publicaţie apropiată preşedintelui Bush - nu a ezitat la rîndul lui să pună la dispoziţia aceluiaşi scandal un amplu spaţiu editorial.

Între timp, disputa s-a extins şi a degenerat: adversarii renumitului cotidian american au inventat porecla” New York Crimes”, declarînd publicaţia drept factor major de risc pentru securitatea naţională şi reclamînd instituirea unui minister al cenzurii. Şi cum nimic nu este exclus, specialiştii în drept constituţional manifestă deja unele temeri : deşi potrivit constituţiei americane congresul nu poate emite legi privind libertatea presei, nu este precizată natura restricţiilor care ar putea fi totuşi impuse în limite legale. Aşa se face că adversarii libertăţii presei se referă acum nu la a patra putere în stat, vorbind de mass media şi mai ales de ziarele împricinate, ci de a cincea coloană. Dar cei de la „Times” nu se sperie.

În urmă cu şase luni venerabilul cotidian a scos la iveală un alt secret: interceptarea tuturor convorbirilor telefonice transoceanice. Şi a mai încasat pentru aceasta încă un premiu Pullitzer. Tactica adoptată de Bush şi Cheney care ameninţă ziarul chiar cu retragerea autorizaţiilor de presă este cît se poate de limpede pentru ziariştii de la „Times” : dacă nu poţi cîştiga războiul, bombardează presa. Aşa s-a şi intitulat de fapt articolul de fond apărut în „New York Times” pe marginea scandalului. În lunga istorie a venerabilului cotidian şi scandalul controlului tranzacţiilor bancare internaţionale va rămîne un episod eroic. In 1971 vicepreşedintele lui Nixon cota publicaţia drept un club de snobi alertaţi care se cred intelectuali. În 2006 senatorul Peter King a adăugat alte calificative redutabilului ziar cotîndu-l drept de stînga şi elitist. Un expert mass - media american întrevede însă în actualul conflict o radicalizare mai puţin obişnuită a atitudinii administraţiei Bush faţă de libertatea presei.

  • Data 04.07.2006
  • Autoare/Autor Rainer Sütfeld / Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1MN
  • Data 04.07.2006
  • Autoare/Autor Rainer Sütfeld / Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1MN