1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

"Libertatea nu răsare ca soarele după o noapte de somn bun"

"Solidarnosc" la 25 de ani, scrutinele din Polonia, Germania şi Japonia, reescaladarea terorismului palestinian în replică la retragerea israelienilor din Gaza şi cearta penrtru constituţia irakiană - iată principalele teme ale observatorilor occidentali

„Libertatea a răsărit precum aurora, dar n-a venit după o noapte de somn bun, ca să-l parafrazăm pe Wolf Biermann”, comentând anul de graţie ’89. La 15 ani de atunci şi un sfert de veac de la înfiinţarea „Solidarităţii” poloneze, (sindicatul independent care a reuşit să rupă gâtul balaurului comunist), ziarul berlinez Die Welt menţionează „opulenta celebrare” din Polonia a naşterii mişcării Solidarnosc. „Oare ce rămâne azi de pe urma ei? se întreabă polonezii, o naţiune care”, după cum subliniază cotidianul berlinez, „şi-a luat soarta în propriile mâini, în 1980, muncind apoi consecvent întru înfăptuirea miraculosului an 1989. Rămâne, scrie ziarul, „un spirit al protestului, un spirit uneori rebel, tipic societăţii civile rezistând în faţa domniei majorităţii şi a pieţii. Şi mai rămâne, pe de altă parte, raţiunea şi moderaţia, precum şi o rezervă sănătoasă faţă de lozinci populiste”. Reflectând asupra moştenirii Solidarităţii, ziarul berlinez conservator speră ca din ea să facă parte şi victoria în apropiatele alegeri prezidenţiale poloneze a candidatului de centru dreapta, Donald Tusk, care şi-a început cariera acum 25 de ani la Gdansk, în sindicatul liber.

Editorialiştii se ocupă şi de celalte mari scrutine parlamentare din următoarea lună, în speţă cele din Japonia şi Germania. Concomitent, comentatorii abordează urmările unilateralei retrageri israeliene din Gaza şi a recrudecenţei teroriasmului palestinian asupra conflictului israelo-arab, precum şi controversele privind proiectul constituţional irakian.

Ziarele franceze semnalează ruptura din sânul mişcării socialiste franceze. Cele germane inaugurarea fazei fierbinţi a campaniei electorale federale prin congresul creştin-democrat de duminică.

„Va alege Japonia schimbarea?” se întreabă elveţianul Neue Zuercher Zeitung, opinând că victoria clară a actualui partid guvernamental al premierului tokiot Koizumi ar fi unica variantă care va permite continuarea marilor privtizări şi deci a reformei economiei nipone. Şi ziarul britanic The Guardian consideră că atât germanii cât şi japonezii se vor afla la 18, respectiv la 11 septembrie la urne în faţa întrebării cheie privind reformele. „Fiindcă în ultimii ani, economiile celor două ţări au început să semene tot mai mult cu siluetele unor boxeri de categorie grea ajunşi la vârsta senectuţii”... „în vreme ce Marea Britanie şi a restructurat şi întinerit economia încă din anii 80 şi ’90.

Va ajunge deci Uniunea Creştin Democrată la putere în Germania? Oarecum „indiferenţi la circul actualei campanieii electorale, pe alegătorii germani îi impresionează mai degrabă cei 11 ani cenuşii care s-au scurs până azi”, opinează cotidianul german Handelsblatt, din Duesseldorf. Ziarul consideră că, dată fiind această situaţie, „opoziţia conservatoare poate aştepta în tihnă ziua scrutinului, deşi va opta probabil pentru încingerea spiritelor pe marginea includerii Turciei în UE, a criminalităţii străinilor, a pericolului terorist şi a asumării culturii germane, ca model orientativ”.

Dar pentru ce model vor opta până la urmă irakienii? In ce priveşte constituţia irakiană, austriacul Salzburger Nachrichten crede că ar fi nevoie de timp mai mult pentru a se aplana litigiul dintre suniţi, pe de o parte, şi majoritatea şiită şi kurzi pe de alta. La Stampa din Torino critică actualul proiect constituţional, de natură, potrivit ziarului, să adâncească mult clivajul dintre grupurile etnice şi religioase, şi deci să amplifice pericolul unui război civil. Dar Tagesspiegel din Berlin relevă însă că, în ciuda opoziţiei lor virulente „faţă de importantele elemente federale incluse în proiectul constituţional, suniţii din Irak sunt obligaţi să se decidă să nu mai comită vechile lor greşeli, săvârşite bunăoară prin boicotarea ultimelor alegeri”. Fiindcă, „a refuza să participi înseamnă a te autoizola”, le aminteşte ziarul berlinez suniţilor, din rândul cărora se recrutează majoritatea teroriştilor din Irak.

Dar care este adevăratul ţel al terorismului? Sueddeutsche Zeitung din Muenchen îl defineşte comentând consecinţele unilateralei retrageri israeliene din fâşia Gaza şi dintr-o altă zonă, situată pe malul apusean al Iordanului. „După desfiinţarea a 25 de aşezări evreieşti un terorist sinucigaş palestinian s-a aruncat în aer la Beerşeva, altul l-a înjunghiat pe un tânăr seminarist evreu la Ierusalim. Grupările teroriste palestiniene au continuat să lanseze rachete asupra oraşului israelian Sderot, iar din sudul Libanului organizaţia prosiriană şi proiraniană Hizbolah să deschidă focul asupra nordului Israelului. Atentatul de la Beerşeva, scrie ziarul, scoate în evidenţă obiectivul real al teroriştilor, care nu este eliberarea unor teritorii palestiniene ocupate, ci distrugerea completă a întregului stat evreu şi edificarea unui stat teocratic islamist pe teritoriul Israelului. Iată ce vor de fapt Hamas şi Djihadul Islamic. Promisiunea lor de a coopera cu autoritatea autonomă palestiniană şi de a respecta armistiţiul se dovedeşte a fi o minciună. Şi ziarul german subliniază în concluzie: „Câtă vreme liderul palestinian Mahmud Abbas crede că-i poate convinge la o ceaşcă de ceai pe şefii terorişti să adere la sistem, Orientul Aproiat va continua să fie dominat de terorism şi nu de voinţa de pace între cele două popoare”.

Şi ziarul israelian Jerusalem Post deplânge – pe marginea atentatului terorist comis ieri la Beerşeva – „un carnagiu evitat la mustaţă doar graţie vigilenţei unui şofer de autobuz”...că, autoritatea autonomă condusă de Abbas n-a demolat nici până acum infrastuctura teroristă palestiniană” deşi i s-a cerut în repetate rânduri s-o facă. Ziarul subliniază că liderul palestinian „a preferat să militeze în continuare împotriva unor măsuri israeliene de apărare pasivă, precum gardul de securitate construit de statul evreu, a cărui absenţă în sudul ţării a facilitat pătrunderea teroristului palestinian”. Cotidianul din oraşul sfânt relevă şi semnificaţia avertismentului lansat de Abbas, potrivit căruia „autoritatea autonomă palestiniană nu va fi în stare să împiedice acte de răzbunare, în cazul în care israelienii îşi vor continua atacurile profilactice menite să prevină noi atentate”. Condamnând concomitent şi atentatul sinucigaş palestinian, dar şi uciderea de către forţele de securitate israeliene a unei căpetenii a Djihadului Islamic, Abbas practic „respinge legitimitatea autoapărării israeliene, argumentând că operaţiunile antiteroriste vor fi pedepsite prin sporirea terorismului”, mai notează ziarul.

  • Data 29.08.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B140
  • Data 29.08.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B140