1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Libertatea de mişcare a forţei de muncă în Uniunea Europeană

Europarlamentarii celor mai importante fracţiuni politice au cerut ca accesul angajaţilor din estul Europei pe piaţa muncii din Uniunea Europeană să fie garantat începând din 2009.

Îngrădirea libertăţii de mişcare a forţei de muncă încurajează economia subterană - susţin oficialii de la Bruxelles

"Îngrădirea libertăţii de mişcare a forţei de muncă încurajează economia subterană" - susţin oficialii de la Bruxelles

Posibilitatea menţinerii restricţiei după această dată trebuie cît mai repede înlăturată, solicită Strasbourg-ul. La rîndul ei, Comisia Europeană de la Bruxelles s-a pronunţat în favoarea aceleiaşi cereri. Îngrădirea libertăţii de mişcare pe piaţa muncii ar trebui să fie de scurtă durată. În acordurile de aderare la UE se stipulează că vechile state membre nu pot impune restricţii în acest sens decât pentru o perioadă de maximum şapte ani. Începând din 2009 prelungirea acestei perioade nu mai este posibilă decît din motive bine întemeiate.

Din 2004 şi pînă în prezent în Irlanda au fost înregistraţi 85.000 de angajaţi din noile state membre. Un număr mare pentru o ţară mică însă polonezii, ungurii sau cehii sunt bine văzuţi aici, iar economia înfloreşte. Şi în Marea Britanie numărul angajaţilor străini a întrecut orice aşteptări, deci şi englezii pot beneficia în multe domenii de forţa de lucru din noile state membre. Încă de la început Irlanda şi Marea Britanie au liberalizat piaţa muncii pentru cetăţenii noilor ţări membre. La rîndul ei, Suedia a procedat în mod similar încă din 2004, fără a-şi pune problema că forţa de lucru străină va crea dezechilibre în sistemul social.

Majoritatea vechilor parteneri comunitari doresc acum să urmeze exemplul celor trei ţări şi să liberalizeze complet piaţa muncii (Spania, Portugalia şi Finlanda) sau parţial (Danemarca). Guvernul olandez a anunţat că va renunţa la restiricţii începând cu 1 ianuarie 2007. La rîndul ei, Franţa ar vrea să procedeze în mod similar dar, probabil, va adopta tactica paşilor mărunţi. „Nu vă temeţi, pentru că nu este vorba de izolare” - a afirmat într-o dezbatere în Parlamentul European Ria Oomen, expert în piaţa muncii din Olanda - „ci de control, pentru a evita dumpingul social”

Cel puţin în sectoarele în care este nevoie urgentă de forţă de lucru, cum ar fi alimentaţia publică sau asistenţa socială, Franţa ar trebui să liberalizeze cît mai curând piaţa muncii. Italia a ales o altă strategie prin impunerea unei anumite cote de angajaţi străini care, în orice caz, ar trebui mărită. Germania şi Austria au anunţat foarte clar că pînă în 2009 vor adopta măsuri protecţioniste şi nu vor permite accesul pe piaţa muncii cetăţenilor din noile state membre. Conform legislaţiei europene acest termen nu poate fi prelungit decât în condiţii speciale cu cel mult doi ani, adică pînă în 2011. „ În ţările cu o rată mare a şomajului migraţia forţei de muncă nu contribuie cu nimic la crearea de noi job-uri şi nici competiţia nu devine mai strînsă” – şi-a argumentat poziţia europarlamentarul creştin-democrat german Thomas Mann.

Şi Belgia are rezerve privind liberalizarea pieţei muncii. Comisia Europeană pledează în favoarea deschiderii complete a acesteia, cu atât mai mult cu cât libertatea de mişcare a forţei de muncă reprezintă un element de bază în legislaţia europeană. Şi, pentru a-şi susţine mai bine cererea, Bruxelles-ul vine cu următorul argument: în practică s-a dovedit că măsurile protecţioniste de pe piaţa muncii nu fac decît să încurajeze economia subterană.
  • Data 05.04.2006
  • Autoare/Autor Christopher Plass/Claudia Ştefan
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Oe
  • Data 05.04.2006
  • Autoare/Autor Christopher Plass/Claudia Ştefan
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Oe