1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Libertate, egalitate, fraternitate?

Franţa este zguduită de 11 nopţi. Dacă la început protestele tinerilor imigranţi au avut loc în suburbiile Parisului, în prezent actele de vandalism s-au răspândit în întreaga ţară. Protestele din Franţa s-ar putea răspândi şi în alte ţări europene, deoarece integrarea tinerilor imigranţi nu a reuşit cu adevărat în nici un stat de pe bătrânul continent.

Succesul modelului social francez s-ar putea răspândi în Europa

"Succesul" modelului social francez s-ar putea răspândi în Europa

Libertate, egalitate, fraternitate: după a 11-a noapte consecutivă de incendieri de maşini în întreaga ţară şi de atacuri cu alice asupra poliţiştilor, acest crez al statului francez rămâne doar un slogan, realitatea fiind cu mult diferită. “Ne-a părăsit statul francez?”, se întreabă cei care fac ravagii pe străzi de aproape două săptămâni. Regimul francez a investit câteva miliarde de euro în decursul ultimelor zeci de ani în planurile de modernizare a zonelor-problemă, fără însă ca aceste planuri să aibă efect pe termen lung. Fostul guvern socialist a dezvoltat poliţia comunitară, dar nu a reuşit să deţină controlul asupra acestor zone. Actualul ministru de interne, Nicolas Sarkozy, a încercat să rezolve problema prin: lege şi ordine. Totuşi după 11 nopţi grele pentru poliţie, din ce în ce mai multe maşini sunt incendiate în tot mai multe oraşe ale ţării. Iar planul de urgenţă al premierului şi avertismentele preşedintelui au fost reînoite, fără nici un rezultat, lucru binecunoscut şi de vandali. Nu va mai dura însă mult şi “modelul de succes” al francezilor va fi preluat şi în alte părţi. În urmă cu şapte ani, o dată cu câştigarea Campionatului Mondial de Fotbal, pe teren propriu, echipa Franţei a fost susţinută de toată populaţia, inclusiv de copiii imigranţilor. Entuziasmul întregii naţiuni de la acea vreme nu a cunoscut graniţe.

Situaţia este însă acum cu totul diferită: modelul republican, prin care imigranţii sunt transformaţi rapid, pe hârtie, în cetăţeni francezi a dat greş. Criticii acestui model social susţin că paşaportul francez nu garantează integrarea şi nici nu asigură locuri de muncă, şi asta în centrul economic al Franţei şi în oraşele satelit ale Parisului, unde sistemul a eşuat lamentabil. Situaţia acestor ghetouri, sărbătorite în anii ‘60 ca locuinţe ale viitorului, este dezolantă. În prezent, faptul că au găsit în ministrul Sarkozy principalul vinovat, este în măsură să liniştească oarecum spiritele. Prin declaraţia sa, potrivit căreia zonele probleme vor fi curăţate, Sarkozy nu a făcut decât să pună paie pe foc. În momentul în care i-a numit pe vandali gunoaie, ministrul francez de interne şi-a atras furia imigranţilor de partea sa. Oficialul francez a recunoscut că sloganul statului francez : libertate, egalitate , fraternitate şi-a pierdut din putere.

De ani de zile, el luptă împotriva rezistenţei preşedintelui faţă de o discriminare pozitivă şi doreşte încorporarea imigranţilor musulmani în serviciile statului, pe principiul egalităţii. Franţa priveşte acum neputincioasă cum tinerii ignoră legea şi incendiază maşini şi clădiri, devastează şcolile în care învaţă surorile lor, atacă sistemul public de transport şi savurează în văzul opiniei publice distrugerea locurilor în care îşi duc existenţa. Acest exces de violenţă poate fi explicat sociologic prin lipsa de perspectivă a vandalilor şi prin atitudinea întregii societăţi. Pentru mulţi este vizibilă incapacitatea tinerilor de a ieşi din mizerie şi de a se profita de toate oportunităţile pe care le oferă societatea franceză pentru a evolua.

Dacă Franţa, cu cele cinci milioane de musulmani ai săi, anticipează viitoarele evoluţii din Europa, atunci nu numai cooperarea în plan social se va fărâmiţa. Integrarea unei comunităţi de emigranţi musulmani aflată într-o continuă creştere, este şi în alte ţări lupsită de succes. Până acum Europa s-a dovedit a fi incapabilă să găsească o soluţie pentru integrarea unei astfel de minorităţi, care deja din perspectivă demografică are voie să aparţină viitorului, dar care cel puţin parţial, nu-şi imaginează cum ar trebui să arate acest viitor.

  • Data 07.11.2005
  • Autoare/Autor Andreas Noll/Bogdan Bighiu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Se
  • Data 07.11.2005
  • Autoare/Autor Andreas Noll/Bogdan Bighiu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Se