1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Libertate contra securitate?

Arestarea unui terorist islamist şi înăsprirea măsurilor de securitate în special în gările germane constituie azi subiectul de căpătîi al analiştilor din Republica Federală.

Nu puţini editorialişti îşi pun în context problema raportului delicat dintre libertate şi principiile statului de drept pe de o parte, şi eventuala lor încălcare din pricina extinderii măsurilor de securitate, pe de alta. Neue Westfaelische din Bielefeld, de pildă, regretă că, „odată cu montarea a tot mai multor camere de luat vederi necesare supravegherii călătorilor şi controlul tot mai sever al fluxurilor de informaţii şi date, precum şi al convorbirilor telefonice, libertatea şi securitatea tind să se prefacă în contradicţii”. Ziarul reia avertisementul liderului social-democrat Kurt Beck, potrivit căruia „libertatea riscă să fie omorîtă de atîta pază”.

Darmstaetter Echo nu crede în posibilitatea unei securităţi de sută la sută, şi respinge" radicalismul" celor, în opinia cărora avertismentele privind periclitarea libertăţii "constituie un ajutor acordat terorismului".

Berliner Zeitung opinează chiar că "Germania se află pe cale de a se transforma într-un stat poliţist legitimat democratic". Ziarul aminteşte că, fără să se plîngă, "germanii au acceptat în cea mai mare parte, în ultimii 5 ani, să-şi vadă restrînse drepturile civice". Ziarul se întreabă dacă "statul ia oare în serios temerile cetăţenilor săi, ori profită mai degrabă de ele". In joc, scrie Thueringer Allgemeine alarmat "sunt totuşi drepturile individuale. Chiar dacă arestarea suspectului s-a produs graţie fotografiilor făcute de camerelor de supraveghere în gara din Koeln, atentatul său cu bombă s-ar fi produs oricum, dacă teroristul n-ar fi greşit cînd şi-a construit maşina infernală", precizează cotidianul estgerman.

Sueddeutsche Zeitung din Muenchen relevă existenţa unor carenţe de securitate tipice pentru un sistem federal, în care serviciile secrete şi poliţiile sunt de competenţa autorităţilor regionale, şi ca atare fărîmiţate. Frankfurter Allgemeine Zeitung critică nu doar lacunele din sistemul de securitate federal. Ziarul reliefează şi "obstrucţiile ideologice precum antiamericanismul şi isteria protecţiei excesive a datelor personale", care grevează restructurarea serviciilor secrete şi a poliţiei federale astfel, încît aceste instituţii să poată face faţă pericolului islamist. Ziarul deploră anii pierduţi în gîlcevi sterile, de pildă pentru determinarea unei virtuale încălcări a drepturilor omului, în caz că s-ar crea "o bancă de date antiteroriste care să includă şi apartenenţa religioasă a unui suspect".

Totuşi ziarul berlinez Die Welt constată că, în ultimii ani "s-a produs o marcantă schimbare de mentalitate în Germania, datorită căreia cetăţenii se arată net mai înclinaţi să accepte măsuri sporite de securitate, inclusiv în detrimentul propriilor lor libertăţi şi drepturi, decît, de exemplu, în anii 80". Die Welt elogiază această modificare internă calificînd-o drept necesară unei democraţii puternice şi vigilente.

Financial Times Deutschland se întreabă dacă un eventual "control mai sever al unor călători cu înfăţişare de arabi e admisibilă", şi aminteşte că la Malaga, în Spania, "pasagerii unui avion i-au forţat pe doi călători să părăsească aparatul de zbor, doar pentru că aveau un ten mai oacheş. Pentru ca o asemenea demenţă să nu se mai repete comunităţile islamice din Germania au de jucat un rol cheie, fiind obligatoriu să se distanţeze ele însele, cu voce tare, de terorism şi terorişti", e de părere ziarul.

Suedwestpresse din Ulm relevă că , deşi "majoritatea musulmanilor din Europa este paşnică şi întreprinde eforturi spre a asigura buna convieţuire a religiilor, nu toţi gîndesc la fel, iar mulţi refulează evidenţa că, în credinţa islamică e inclus şi potenţialul violenţei". In fine, Neue Osnabruecker Zeitung relevă, că "fiecare nou atentat adînceşte clivajul dintre culturi şi civilizaţii, dezavantajînd nu în ultimul rînd lumea islamică, supusă discriminării, în consecinţa unor astfel de acte de violenţă. Musulmanii care se dedau unor astfel de fapte, în loc să intervină în favoarea apropierii dintre culturi, nu fac religiei lor nici un serviciu", notează în concluzie cotidianul german.