1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Libera circulaţie, repusă în discuţie

Bucureştiul protestează împotriva intenţiilor guvernului britanic de a reintroduce vize pentru români.

Ministerul de Externe de la Bucureşti şi-a manifestat îngrijorarea faţă de intenţiile guvernului britanic de a reintroduce sistemul de vize pentru cetăţenii unor ţări din Uniunea Europeană.

Ministrul de Interne din Marea Britanie, Theresa May, a declarat în cadrul unui interviu publicat în Sunday Times că regula instituită de Uniunea Europeană care permite celor 500 de milioane de cetăţeni ai ei să călătorească fără restricţie ar trebui revizuită. Primul ministru, David Cameron, a confirmat aceste preocupări şi intenţia sa de a renegocia anumite aspecte ale relaţiei ţării sale cu Uniunea Europeană.

Chiar dacă demnitarii britanici nu s-au referit explicit la România sau la Bulgaria, toată lumea a înţeles că este vorba de aceste două ţări.

În replică, MAE a publicat un comunicat în care se afirmă că “a luat notă cu preocupare de recentele declaraţii ale unor lideri marcanţi din Marea Britanie referitoare la posibilitatea impunerii unor măsuri de control al mobilităţii cetăţenilor din unele state europene după 2014”. MAE a informat de asemenea că s-a plâns Comisiei Europene, cerându-i să garanteze respectarea Tratatelor aflate în vigoare.

Situaţia nu este cu totul surprinzătoare. De ani mulţi, italienii, spaniolii, francezii, finlandezii, olandezii şi alţii şi-au arătat nemulţumirea faţă de migraţia românească. Până acum au existat anumite mijloace de a reduce numărul migranţilor, deoarece Tratatul prin care au aderat simultan România şi Bulgaria prevede pentru celelalte ţări ale UE posibilitatea de a prelungi restricţiile privind libertatea circulaţiei forţei de muncă, dar cel mult până la 1 ianuarie 2014.

În plus, ţările Europei occidentale au refuzat accesul României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen tocmai pentru a avea un instrument în plus de control asupra migraţiei interne. Dar nici amânarea admiterii în Spaţiul Schengen nu poate fi făcută la nesfârşit, iar restricţiile admise de Tratatul de aderare vor trebui ridicate peste un an. Marea Britanie spune astăzi cu voce tare ceea ce şi alte ţări ar dori poate să spună.

România se găseşte desigur într-o situaţie extrem de delicată. Diplomaţia de la Bucureşti poate cere Comisiei Europene să garanteze Tratatele, dar faptul că destui cetăţeni români sunt priviţi cu reticenţă pe unde se duc este un fapt care rămâne şi care nu poate fi şters printr-o declaraţie oficială. Asistăm în cele din urmă nu atât la o declaraţie politică, ci la un fapt de societate.

Problema nu stă în faptul că un ministru sau altul face declaraţii împotriva liberei circulaţii a românilor, ci că în ţările lor de origine există reacţii largi de respingere a migranţilor originari din România sau Bulgaria. De aceea, acţiunile diplomatice şi politice au o eficacitate redusă.

În toţi aceşti ani de când migraţia românească a fost însoţită de comentarii umilitoare, nimeni nu a părut, la Bucureşti, să privească realitatea în faţă. Toţi responsabilii politici au continuat să preseze pentru ridicarea restricţiilor, acuzând totodată politica occidentală de populism, rasism sau extremism de dreapta.

Dar o politică mai potrivită ar fi fost una menită să consolideze coeziunea societăţii româneşti şi să diminueze fluxurile migratorii în contextul unei economii relansate.