1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Legislativul de la Chişinău va fi dizolvat peste 6 zile

Actualul Legislativ de la Chişinău are zile numărate. Acesta urmează a fi dizolvat cel târziu pe 29 septembrie.

default

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, se pregăteşte să dizolve Parlamentul

Parlamentul actual al Republicii Moldova trebuie dizolvat pentru cã nu a putut alege şeful statului la alegerile ordinare din 10 noiembrie 2009 şi la cele repetate din 7 decembrie 2009.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a anunţat că va dizolva Parlamentul săptămâna viitoare, cel mai probabil marţi, iar alegerile parlamentare anticipate vor avea loc pe 28 noiembrie:

„Am anunţat doar, dacă este avizul Curţii Constituţionale săptămâna viitoare va fi semnat decretul reieşind din prevederile Codului electoral – nu 45 de zile de campanie, ci 60 de zile. Luni nu cred că va fi semnat decretul de dizolvare, dar marţi sau miercuri”.

Conform legislaţiei moldoveneşti, alegerile parlamentare anticipate pot avea loc nu mai devreme decât după două luni de la dizolvarea Legislativului.

După alegeri, legea îl obligă pe preşedintele în exerciţiu să convoace noul Parlament la prima şedinţă în cel mult o lună. Mihai Ghimpu spune că va face acest lucru imediat după ce Curtea Constituţională va valida rezultatele alegerilor:

„La 28 noiembrie vor avea loc alegerile. Eu ca preşedinte, pentru că sunt încă în funcţie, nu voi tărăgăna ca Voronin până în ultima zi prevăzută în Constituţie... Voi convoca Parlamentul îndată ce va fi luată decizia Curţii Constituţionale şi să ne apucăm să realizăm programul pe care ni l-am asumat, pentru că programul nostru a fost pe patru ani. Aşa că avem de lucru".

Cele două luni de campanie electorală se anunţă foarte fierbinţi. Marea bătălie politică se va da între componentele actualei alianţe de guvernare pe de o parte şi opoziţia comunistă dornică de revanşă pe de altă parte.

Cert este că pentru depăşirea crizei constituţionale, viitoarea majoritate parlamentară va avea nevoie de cel puţin 61 de mandate de deputat din totalul de 101, pentru a putea alege şeful statului. Pentru că forţele politice prezente în Parlament nu au reuşit să ajungă la un consens, această prevedere din Constituţie a condus la dizolvarea Parlamentului în două rânduri.

După eşuarea referendumului constituţional din 5 septembrie, iniţiat de Alianţa de guvernare, la care poporului i s-a propus să-şi aleagă direct preşedintele, majoritatea analiştilor politici au atenţionat asupra pericolului revanşei comuniste în alegerile anticipate ce urmează. Partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană riscă să piardă aceste alegeri pe fonul dezamăgirii populaţiei provocate de scandalurile de corupţie, de majorarea preţurilor şi tarifelor, dar şi de lipsa unei coeziuni vizibile în interiorul coaliţiei de guvernare.

Aceşti factori vor fi exploataţi de opoziţia comunistă în campania electorală ce urmează.

Partidele din Alianţă au anunţat că vor merge separat la alegeri, dar că vor semna un pact prin care se vor angaja să nu se atace reciproc. Liderii Alianţei spun că există o logică electorală care i-a determinat să meargă separat în alegeri. Preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov:

„Să fim toţi sănătoşi, să mergem la alegători, să convingem alegătorii noştri să ne voteze pe noi, fiindcă alegătorul care mă votează pe mine sau votează PD sau pe Lupu – nu o să-l voteze pe Ghimpu. Iar cel care îl votează pe Ghimpu – nu o să voteze PD. Este absolut clar acest lucru. Este important ca noi să conştientizăm că fiecare partid din cadrul Alianţei trebuie să fie interesat ca colegul lui de coaliţie să ia cât mai multe voturi”.

Liderul PL, preşedintele interimar Mihai Ghimpu, insistă ca prin acelaşi pact de neagresiune partidele din Alianţă să-şi asume public angajamentul de a nu pactiza cu comuniştii după alegeri, indiferent de rezultatul acestora. Trei din cele patru componente ale actualei coaliţii de guvernare (PL, PLDM şi AMN) ar fi de acord cu o astfel de condiţie. Partidul Democrat a evitat, însă, să dea un răspuns ferm la demersul liderului PL. Din nou Dumitru Diacov:

„Dar de-a cui nevoie eu să semnez?.. Pe cine eu trebuie?... În faţa cui eu trebuie să mă oblig? Noi avem alegătorii noştri. De ce eu trebuie înainte de alegeri să fac asta? Chestia cu neagresiunea este altceva! Au fost multe tentaţii de a face (alianţă cu comuniştii – n.n.), inclusiv la momentul alegerii preşedintelui Republicii Moldova. Comuniştii au spus: Bun, noi îl votăm pe domnul Lupu preşedinte, dar a doua zi tot ce înseamnă Alianţă pentru Integrare Europeană – jos! Şi noi nu am mers la chestia aceasta".

Săptămâna trecută, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a semnat un acord de cooperare cu preşedintele Consiliului Suprem al partidului ”Rusia Unită”, Boris Grîzlov. Ziarul moscovit „Kommersant” scrie că Lupu, care şi-a declarat în repetate rânduri ambiţiile sale prezidenţiale, este susţinut de Kremlin.

Responsabilii de la Moscova, inclusiv şeful administraţiei, Serghei Narîşkin, au discutat de mai multe ori cu reprezentanţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, inclusiv cu liderul său Vladimir Voronin, încercând să-i convingă să sprijine candidatura lui Marian Lupu.

Autor: Vitalie Călugăreanu
Redactor: Medana Weident