1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Legea Tăriceanu la Curtea Constituţională

Presedintele Traian Băsescu a anunţat astăzi într-o conferinţă de presă la Timişoara că a contestat la Curtea Constituţionala, legea electorală asumată de Guvern.

default

Traian Băsescu este de părere că românii ar fi înşelaţi de legea uninominalului...

Preşedintele aflat într-un turneu pentru popularizarea referendumului din 25 noiembrie a explicat care sînt argumentele sale. Există, în opinia sa, un articol în legea Guvernului care este contrar Constituţiei. E vorba de Articolul 29 care permite alcătuirea unor “liste naţionale” şi care permite desemnarea unor deputaţi şi senatori fără ca aceştia să fost votaţi de cineva.

Art 29 aliniatul 16, din Legea asumată de Guvern, prevede următoarele:

Separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie aparţinînd minorităţilor naţionale are dreptul de a propune o listă suplimentară la nivel naţional(…) Lista va fi folosită pentru desemnarea reprezentanţilor în Parlament doar în situaţia în care numărul de voturi valabil exprimate dobîndite îi permit să obţină, conform algoritmului de repartizare prezentat la art. 48, mai multe mandate decît numărul candidaţilor înscrişi în colegiile uninominale.(…)”

Potrivit preşedintelui Băsescu, acest articol al legii încalcă Articolul 2 din Constituţia României unde se formulează unul din principiile fundamentale ale democraţiei reprezentative: " Camera Deputaţilor şi Senatul s î nt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale".

Preşedintele a vrut să atragă atenţia asupra faptului că legea Tăriceanu ignoră pur şi simplul principiul democratic al reprezentării, permiţînd ca în Parlament să fie desemnaţi oameni care nu au fost votaţi de nimeni şi care, în consecinţă, nu pot să reprezinte pe nimeni.

În realitate legea electorală asumată de Guvernul Tăriceanu pune mai multe şi mai complicate probleme de ordin constituţional. Desemnarea deputaţilor şi senatorilor se face în trei etape. Prima etapă este aceea a alegerilor propriu-zise, desfăşurate în colegiile uninominale. Această etapă face ca cei desemnaţi cîştigători să răspundă politic în faţa alegătorilor din aceste colegii.

În a doua etapă, o parte din cei care nu au cîştigat în colegiile în care au candidat sînt desemnaţi cîştigători, prin simplu calcul matematic la nivelul circumscripţiei judeţene. Ei vor fi politic legaţi nu de alegătorii din colegiile în care au candidat, ci de alegătorii din judeţ. În fine în a treia etapă, cei cu cele mai puţine voturi în colegii vor fi desemnaţi cîştigători la nivelul ţării întregi. Ei vor fi cel mai puţin legaţi de alegătorii în faţa cărora au candidat (şi care i-au respins), insituindu-se ca reprezentanţi naţionali. Aceştia de fapt nu vor răspunde practic în faţa nimănui, pentru că nu reprezintă concret pe nimeni. (teoretic ei reprezintă doar nişte alegători dispersaţi în întreaga ţară la fel ca în cazul redistribuirii restului din legea electorală actuală).

Vedem aşadar că legea Guvernului propune, simultan, trei tipuri diferite de reprezentativitate, ceea ce fireşte crează dificultăţi de ordin juridic-constituţional. La toate acestea se adaugă cazul limită la care se referă Preşedintele Traian Băsescu în contestaţia depusă astăzi la Curtea Constituţională.