Legea poloneză a Holocaustului: În vigoare, dar înghețată? | Europa | DW | 28.02.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Legea poloneză a Holocaustului: În vigoare, dar înghețată?

Controversata lege poloneză privind Holocaustul intră în vigoare la 1 martie. Nu este însă clar dacă va fi pusă în aplicare.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, în parlament (Getty Images/AFP/J. Skarzynski)

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, în parlament

Această lege a creat valuri mari la nivel mondial. Mai ales în Israel a stârnit o serie de controverse. Critici au venit și din partea Departamentului de Stat al SUA.

Legea prevede ca persoanele care susțin ”deschis și contrar realității” că națiunea poloneză este și ea vinovată de crimele celui de-al Treilea Reich, vor fi pedepsite cu închisoarea. Dar acest lucru nu este valabil pentru creații ”artistice sau științifice”.

În ciuda criticilor, legea a fost adoptată în regim de urgență de senat și semnată de președintele țării. Dar Andrzej Duda și-a exprimat înțelegerea pentru criticile venite din Israel și a cerut Curții Constituționale să verifice legea.

Israelul este îngrijorat că guvernul național-conservator de la Varșovia va șterge cu buretele participarea polonezilor la actele de trădare și vânzare a vecinilor lor evrei către ocupanții naziști. Și adoptarea legii la data de 26 ianuarie, cu o zi înainte de comemorarea Holocaustului, a fost privită ca o provocare. Încercarea premierului Mateusz Morawiecki de a argumenta în favoarea legii la Conferința de Securitate de la München a înrăutățit lucrurile.

La întrebarea unui jurnalist, Morawiecki, de profesie istoric, a răspuns că nu va constitui infracțiune să spui că ”au existat făptași polonezi (în ceea ce privește crimele asupra evreilor), la fel cum au fost făptași evrei, ruși, ucraineni și nu doar germani”. ”Premierul polonez vorbește exact ca un negaționist al Holocaustului”, a replicat primul ministru al Israelului, Benjamin Netanyahu, imputându-i omologului său ”lipsă de înțelegere față de tragedia poporului nostru”. Chiar în noaptea respectivă, biroul premierului polonez a publicat o notificare în care se preciza că declarațiile șefului executivului nu au însemnat ”în niciun caz negarea Holocaustului”, ci ”o invitație la o dezbatere corectă privind crimele împotriva evreilor pe baza faptelor și neținând cont de naționalitatea făptașilor”.

La Conferința de Securitate de la München, premierul Morawiecki a făcut declarații controversate (Getty Images/AFP/T. Kienzle)

La Conferința de Securitate de la München, premierul Morawiecki a făcut declarații controversate

Polonezii vor să dreagă busuiocul

Partea poloneză încearcă vizibil să liniștească spiritele. Un grup comun de experți polonezi și israelieni va media o apropiere și va ajuta la clarificarea lucrurilor. Miercuri, 28 februarie 2018, o delegație din Varșovia a făcut o vizită în Israel. ”Jerusalem Post” a scris că Polonia ar fi asigurat Israelul pe căi diplomatice că legea va fi ”înghețată”.

Ministrul polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, a declarat într-un interviu pentru agenția poloneză de presă PAP că verdictul Curții Constituționale va da posibilitatea unor procurori să pună legea respectivă în aplicare. Ziobro a asigurat însă că ”nu vor fi pedepsiți istorici, oameni de știință sau jurnaliști”; noua lege ”va proteja statul și poporul polonez de acuzații false de complicitate la crimele germane” și ”nu va folosi la absolvirea de responsabilitate a anumitor persoane sau grupuri”.

Cu toate acestea, Artur Nowak-Far, profesor de drept la Warsaw School of Economics, crede că, probabil, Curtea Constituțională va respinge legea.

”Legea are lacune juridice serioase, mai ales că în dreptul penal infracțiunile trebuie definite foarte exact”, a declarat acesta într-un interviu pentru DW.

Intrarea în fostul lagăr de concentrare Auschwitz-Birkenau, Polonia (Picture alliance/Bildagentur-online/Schoening)

Poarta fostul lagăr de concentrare Auschwitz-Birkenau, Polonia

Și Michał Szułdrzyński, redactor șef-adjunct al cotidianului „Rzeczpospolita”, e de părere că formularea ambiguă a generat reacțiile emoționale la această lege. Intențiile au fost de fapt să se scoată la lumină adevărul istoric și să se dezambiguizeze formulări ca ”lagăre poloneze” (formulare eronată pentru lagărele naziste pe teritoriul Poloniei, n. red.), folosite uneori în spațiul public la nive internațional. Szułdrzyński subliniază  că legea a fost adoptată în mod legal și că va intra în vigoare la 1 martie. ”Dar cred că procurorii nu se vor grăbi să ancheteze plângerile penale. Cu atât mai puțin îmi pot imagina că judecătorii vor da vreun verdict, înainte de decizia Curții Constituționale”, a adăugat acesta. Szułdrzyński amintește și faptul că și guvernele anterioare au încercat să apere adevărul istoric.

Artur Nowak-Far, fost ministru adjunct de Externe în guvernul liberal al lui Donald Tusk, spune că ”strategia pe mai multe canale, informarea, conferințele și publicațiile sunt mai eficiente. Legi penale și mai cu seamă legi penale ambigue sunt contraproductive”. Cel mai rău este, după părerea sa, că formulările false ca ”lagărele poloneze” au ajuns acum cu adevărat în atenția opiniei publice, prin controversele politice. 

Autor: Bartosz Dudek / lp