1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Legea CNSAS va fi din nou modificată

Alianţa PNL-PD a anunţat că va modifica a doua oară legea CNSAS cu scopul de a scoate din prevederile ei ideea de “poliţie politică” care i-ar deosebi pe securiştii buni de cei răi.

default

Adriean Videanu, purtătorul de cuvînt al Alianţei a declarat, aseară, că liberalii şi democraţii vor propune modificarea Legii CNSAS, pentru eliminarea din text a unor "ambiguităţi de genul colaborarea cu Securitatea, ca poliţie politică".

De aproximativ o lună se vorbeşte despre această modificare a legii CNSAS. A devenit astăzi evident pentru toată lumea că sintagma „poliţie politică” nu poate fi deloc susţinută şi că, în practică, linia despărţitoare dintre ceea ce teoretic poate fi definit ca poliţie politică şi ceea ce nu intră în această categorie nu poate să fie trasată.

Legea CNSAS iniţiată de C. T. Dumitrescu a fost mutilată în legislatura 1996 -2000 cu contribuţia unor securişti sau colaboratori ai securităţii disimulaţi în toate partidele. Atunci, în ciuda opoziţiei iniţiatorului legii, care dorea să preia ad litteram modelul Gauck, a fost introdusă în lege noţiunea de „poliţie politică”, ceea ce dorea să spună că Securitatea a avut două funcţiuni, una legată de siguranţa statului şi care ar fi fost perfect legitimă şi cealaltă care exceda preocupările dintîi fiind abuzivă. Bunul simţ şi experienţa în comunism ca şi investigarea ulterioară a dosarelor au arătat însă că Securitatea, ea însăşi, nu făcea deloc distincţie între aceste paliere şi că facea pur şi simplu ceea ce ştia să facă.

Anul trecut PNL a investit un colectiv alcătuit de tineri bine cotaţi în viaţa publică ca Marius Oprea, Stejarel Olaru sau Cristian Pîrvulescu cu misiunea de-a aduce modificări la legea CNSAS. În mod surprinzător noii iniţiatori, care nu erau condiţionaţi de un trecut ascuns, au conservat în lege aspectele cele mai dăunătoare. În primul rînd au concedat ca şi legea anterioară servciilor secrete să păstreze pe mai departe controlul asupra arhivelor şi să predea dosarele către CNSAS cu ţîrîita. În al doilea au păstrat în lege noţiunea de „poliţie politică”. Dar chiar mai mult, noii iniţiatori, la comanda politică a conducerii PNL, au dat acestei noţiuni o definiţie şi mai restrînsă menită să scoată din culpă pe foarte mulţi dintre colaboratorii Securităţii. De exemplu, legea actuală, în forma ei modificată cu concursul consilierilor primului ministru, spune că un informator a făcut poliţie politică numai dacă a dat informaţii despre opiniile politice ale cuiva. Dacă acelaşi informator va fi dat amănunte despre viaţa personală a unei persoane, despre vreun avort sau o legatură cu o rudă din străinătate, potrivit legii nu ar fi vorba de o activitate vinovată. Or, se ştie că toate amănuntele din viaţa personală deveneau motive de şantaj pentru Securitate.

Se pare că împrejurările politice i-au făcut pe consilierii primului ministru Marius Oprea şi Stejărel Olaru să-şi schimbe părerile. Iniţial obiectivele PNL erau mai modeste şi printre fruntaşii partidului se găseau oameni care erau vechi şi cunoscuţi turnători la Securitate, dar care pretindeau că nu făcuseră poliţie politică. Aşadar era oportun şi prudent pentru PNL ca distincţia să fie păstrată. Ulterior lucrurile au scăpat de sub control, iar faptul că pe lista vinovaţilor a apărut Mona Muscă un rival periculos al primului ministru graţie popularităţii sale i-a făcut şi pe autorii legii să-şi schimbe părerea. Era foarte important ca un adversar al premierului să fie definitiv doborît, aşa încît liberalii sau gîndit să facă un sacrificu şi să înlăture sintagma poliţie politică. Mircea Ionescu Quintus, pus în fata noii situaţii, a demisionat din poziţia de preşedinte de onoare al partidului. De asemenea Marius Oprea a făcut observaţia că PNL a ieşit devantajat deoarece lasă impresia că are în rîndurile sale cei mai mulţi informatori, aşa încît a cerut iarăşi schimbarea legii în sensul cuprinderii mai precise a ofiţerilor de Securitate, care se găsesc de predilecţie la PD.

Concurenţa dintre partide, grupări şi persoane a făcut ca un proces moderat al deconspirării şi strict controlat să devină treptat ceva mult mai amplu decît doreau iniţiatorii săi. Dar toate aceste ezitări şi răzgîndiri mar arată că în România procesul deconspirării nu este animat de un principiu, ci de interese personale şi considerente politice de moment.

  • Data 22.08.2006
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2yT
  • Data 22.08.2006
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2yT