1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Leacul poate fi mai rău decît boala

Deocamdată stă scris doar în stele dacă politicile de austeritate sunt cel mai bun remediu la maladia crizei, din care motiv şi ziarele comentează copios tema fără a gnora ciudata resuscitare a naţionalismului ungar.

default

Criza este comparabilă cu o boală – o analizezi, tratezi pacientul sperînd ca într-o bună zi să-i dispară durerile scrie DIE WELT, deplîngînd că, procedînd aidoma unor medici superficiali, nici politicienii nu se opresc asupra cauzelor maladiei. Or, ele rezidă în chiar erorile comise de oamenii politici, în acţiunile lor iresponsabile, conchide ziarul citat, oprindu-se şi asupra tot mai văditelor disensiuni vizînd managementul crizei, survenite între Washington şi Berlin, în avanpremiera summitului G-20 din Canada.

Deloc întîmplătoare este, prin urmare, şi decizia preşedintelui Obama de a-şi trimite urgent ministrul de finanţe la Berlin, constată SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, oprindu-se asupra divergenţelor de păreri: Statele Unite cred că fără o creştere economică, criza nu poate fi soluţionată, în timp ce marea majoritate a europenilor consideră că fără o politică de austeritate şi de consolidare a bugetelor, situaţia - şi aşa gravă - se poate deteriora în continuare. Cine are dreptate, cine se înşală , sau poate şi unii , şi ceilalţi greşesc ? întreabă marele ziar bavarez.

Un posibil răspuns îl dă cotidianul francez LA REPUBLIQUE DES PYRENEES, citîndu-l pe laureatul premiului Nobel pentru economie, Joseph Stiglitz. Acesta estimează terapia europeană ca fiind complet greşită, programele de austeritatea nefăcînd altceva decît să agraveze simptomatologia ce aminteşte deja de marea recesiune din anii 30 ai secolului trecut.

Reputatului economist îi dă deocamdată dreptate faptul că America pare a se reface mai rapid decît Europa. Fiindcă - notează DER STANDARD - deşi şi în Statele Unite politica de austeritate a intrat în vigoare, ea nu este atît de drastică precum cea promovată de Uniunea Europeană, astfel încît tocmai cei care au provocat criza scapă acum mai uşor de urmările ei. Pare cu totul nedrept că în timp ce în America visurile prind din nou contur, în Europa ele se volatilizează ca baloanele de săpun.

Această criză nu este una care azi vine şi mîine trece , iar energiile ei malefice se vor descărca. Întrebarea este, împotriva cui? Iar răspunsul îl dă de astă dată Joschka Fischer, fostul ministru german de externe, într-o analiză publicată în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. Criza pune în primejdie democraţia, consideră între altele cel mai celebru ecologist, încheindu-şi demonstraţia în registru interogativ. Dacă urmărim cu atenţie cum joacă guvernele europene la ruleta istoriei ne putem întreba dacă ele sunt pe deplin conştiente de valoarea reală a mizei puse în joc.

Roata istoriei nu poate fi dată înapoi, ceea ce nu înseamnă că încercările de a o face nu ar exista :Faptul că ele se datorează unor traume, nu le face nici scuzabile, nici inofensive.

Flagranta instrumentalizare a destrămării Regatului Ungariei în urmă cu 90 de ani se manifestă acum prin îndeplinirea unei promisiuni electorale făcute de partidul naţional-conservator Fidesz: etnicii maghiari dinafara graniţelor ţării , vor primi automat şi cetăţenia ungară , relevă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG într-un articol intitulat „Trauma de la Trianon”. Lucrurile merg într-atît de departe încît partidul de extremă dreaptă Jobbik, instalat în parlamentul de la Budapesta, revendică chiar o revizuire a frontierelor Ungariei. Tonul belicos al membrilor acestei formaţiuni tulbură planurile de autonomie destinate mai multor grupuri etnice din Europa Centrală, inclusiv maghiarilor, şi ecranează salutarele măsuri de protecţie a drepturilor minorităţilor adoptate de Ungaria în anii 1989-1990, conchide ziarul german citat.

Şi cotidianul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG se opreşte asupra controversatei legi adoptate de Parlamentul de la Budapesta, mirîndu-se că nici socialiştii, nici ecologiştii nu s-au distanţat suficient de acest proiect. Şi chiar dacă liderul socialist Attila Mesterhazy într-o conferinţă de presă a încercat să adopte o atitudine critică, el a votat totuşi legea temîndu-se, ca şi tovarăşii săi, să nu fie acuzat de lipsă de patriotism.

Cert este că trauma de la Trianon şi noua lege a adoptată la Budapesta a prejudiciat şi mai mult şi aşa dificilele relaţii cu Bratislava.

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG privind la rece disputa, întrevede în apartenenţa Ungariei şi Slovaciei la Uniunea Europeană, un factor de atenuare a disensiunilor. SALZBURGER NACHRICHTEN atrage totuşi atenţia asupra unui fenomen pan-european: partidele de extremă dreaptă, care nu dispun de concepte politice, nutresc sentimente anti-europene şi alimentează egoismele naţionale cu speranţa ca, propulsate de şovinism, să ajungă şi ele la putere.


Autor: Rodica Binder

Redactor: Alexandra Sora