1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Latkes şi cozonaci de 'Weihnukka'

A sosit din nou anotimpul în care mai toată lumea preferă să-şi petreacă serile acasă, la căldură. Şi...să aprindă câte o lumânare. Prin tradiţie, creştinii şi evreii întâmpină sărbătorile de iarnă cu lumânări.

default

Şi pentru că Hanuka şi Crăciunul au multe în comun, în multe familii de origine evreiască din Germania, cele două sărbători s-au contopit.  

Cine trece pragul Muzeului Evreiesc din Dorsten este tentat să creadă că a nimerit în locul greşit. Standuri cu felicitări de Crăciun şi numeroase articole ce amintesc de scena naşterii Domnului pot fi zărite la tot pasul. Dar ce caută Crăciunul creştinilor în Muzeul Evreiesc?

La o privire mai atentă vizitatorul îşi dă seama că se găseşte într-un târg Weihnukka. Weihnukka e, de fapt, un joc de cuvinte şi vine de la Weihnachten (denumirea Crăciunului în limba germană) şi Hanukka (în germană, Sărbătoarea Luminilor la evrei se scrie cu dublu-k)). La muzeul din Dorsten, cozonacii de Crăciun şi specialităţile evreieşti de Hanuka sunt expuse laolaltă. La fel şi restul articolelor specifice acestei perioade.

Weihnukka este un fenomen vechi de peste un secol în familiile de evrei din Germania, spune Norbert Reichling - directorul muzeului.

"De fapt, evreii naturalizaţi în Germania au ţinut Crăciunul şi Hanuka într-o singură sărbătoare. Există chiar şi o anecdotă în care o fetiţă evreică priveşte pe fereastră şi-i spune mamei: Mami, ia uite! Şi creştinii au pom de Crăciun!", povesteşte Norbert Reichling.

Aşadar, Weihnukka există chiar dacă, oficial, nu este recunoscută ca sărbătoare religioasă. Iniţial, termenul era ridiculizat - adaugă Norbert Reichling:

"E o combinaţie între Crăciun şi Hanuka. Apariţia acesteia se bazează pe dorinţa evreilor care trăiesc în Germania de a nu respecta o singură tradiţie, ci de a ţine împreună cele două sărbători. Din Perioada de la Weimar (1919-1933 - n. red.) există chiar şi caricaturi în care candelabrul cu opt braţe, specific Sărbătorii Luminilor, era înfăţişat ca un pom de Crăciun nemţesc."

Lumină şi daruri

Deutschland Adventskalender Adventskranz mit Kerzen

Hanuka marchează revendicarea Templului din Ierusalim în secolul al II-lea î.e.n. şi lupta evreilor împotriva elenizării. Legenda spune că pentru a revendica templul în întregime, evreii au fost nevoiţi să reaprindă candelabrul cu ulei pur de măsline pe care, însă, localnicii elenizaţi îl contaminaseră în întregime. Evreii au reuşit să găsească totuşi o singură sticlă, care nu ar fi fost însă de ajuns decât pentru o zi. Printr-un miracol, însă, uleiul a rezistat timp de opt zile. Pe perioada Sărbătorii Luminilor, lumânările din candelabru se aprind rând pe rând.

Se crede că apariţia coroniţei de Advent (Adventskranz) a fost inspirată de la evrei. Dar cele două sărbători mai au şi altele în comun, afirmă părintele Harald Klimek:

"Copiii primesc daruri, există dulciuri şi specialităţi culinare, se aprind lumânări."

Preotul mai crede că multe din tradiţiile Crăciunului au fost împrumutate de la evrei:

"Pe vremea când creştinii nici nu se gândeau la Crăciun, evreii aveau deja Hanuka. Sărbătoarea naşterii Domnului a apărut abia în secolul al IV-lea şi cred că oamenii au fost atenţi la tradiţiile şi obiceiurile celorlalţi din dorinţa de apropiere faţă de rădăcinile comune ale acestor două comunităţi religioase."

Şi Igor Epstein ştie despre contopirea celor două tradiţii. De origine evreu, Igor a crescut în Rusia. Şi în familiile de evrei din Rusia există obiceiuri specifice Crăciunului:

"Pe 31 decembrie copiii primesc daruri, dar nu de la părinţi, ci de la Moş Gerilă, un bătrânel cu barbă albă şi păr lung, cărunt, îmbrăcat în alb şi roşu - varianta rusă a lui Moş Crăciun", spune Igor.

Cântece specifice sărbătorii Weihnukka nu există. De profesie muzician, Igor Epstein şi-a propus să fie primul artist care scoate pe piaţă piese de Crăciun pe ritmuri şi aranjament orchestral specifice muzicii evreieşti.

Autori: Sandra Stalinski, Claudia Ştefan
Redactor: Robert Schwartz