Lansarea oficială a campaniei lui Obama

Întrucât SUA sunt unica superputere, de deznodământul luptei dintre democraţii şi republicanii americani depinde nu doar viitorul SUA ci şi al lumii unipolare, precum şi efortul global pentru victoria democraţiei.

Nu întâmplător, Obama a ales statele Ohio şi Virginia spre a-şi lansa, oficial, campania pentru realegerea în funcţia supremă. Ambele sunt state federale cheie, pe care Obama le-a câştigat în 2008, şi pe care va trebui să şi le adjudece şi la finele acestui an, dacă liderul de culoare vrea să rămână şeful Casei Albe şi în următorii patru ani.

Ohio şi Virginia sunt state care, prin tradiţie, pot fi câştigate deopotrivă de candidaţi conservatori, ori semi-conservatori, precum republicanul Mitt Romney, adversarul actual al lui Obama, ori de reprezentaţi ai stângii, precum actualul preşedinte al SUA.

O victorie în aceste state trece drept cvasi-obligatorie pentru cucerirea Casei Albe. Pe ambele le-a câştigat în 2004 predecesorul republican al lui Obama, George W. Bush.

În oraşele Columbus din Ohio, precum şi la Richmond, în Virginia, Obama şi-a chemat electoratul la luptă, prezentându-se pe sine ca un soi de campion al păturilor de mijloc, iar pe adversarul său de dreapta ca pe un exponent al reacţiunii.

"Miza în acest scrutin e totul sau nimic pentru clasa de mijloc!” - a exclamat, nu fără accente demagogice, preşedintele american, a cărui realegere e în mare pericol din pricina bilanţului catastrofal al ultimilor patru ani.

"Haideţi să nu-i lăsam să dea ceasul istoriei înapoi”, a mai spus Obama, alimentând invidia iscată de multimilionari de felul rivalului său, Mitt Romney.

În context, actualul şef al statului american şi-a reiterat revendicarea unei taxe speciale pentru cei bogaţi. De altfel, campania candidatului democrat se anunţă a constitui o serie lungă de atacuri dure şi foarte dure la adresa calităţii de multimilionar a lui Mitt Romney.

Obama a abordat şi teme de politică internaţională, precum implicarea militară americană în conflicte de dincolo de graniţele lumii noi. Preşedintele şi-a arogat succesul uciderii lui Osama Bin Laden, deşi vânătoarea căreia i-a sucombat în final şeful reţelei islamiste al Qaida fusese declanşată de predecesorul său republican Bush.

Pe de altă parte, Obama n-a intrat în detaliile consecinţelor nefaste ale retragerii americane şi internaţionale din Afganistan, anunţate de administraţia sa cu ani în urmă, spre marele deliciu al talibanilor şi al aliaţilor lor terorişti.

După patru ani de administraţie Obama continuă să-şi aştepte eliminarea şi ameninţarea fundamentalismului islamic iranian. Câtuşi de puţin diminuate continuă să fie şi ambiţiile nucleare ale negaţioniştilor Holocaustului care se află la putere, la Teheran, de unde răspândesc în lume o virulentă ură împotriva occidentului şi a valorilor democraţiei şi pun în acut pericol pacea globală.

Dar scrutinul american nu va fi tranşat probabil de problemele politice globale, ci de cele interne şi în special de cele economice. Situaţia economiei americane şi mai cu seamă şomajul ridicat împovărează grav şansele lui Obama de a fi reales. Ziarul berlinez Die Welt reliefa recent că nici un preşedinte american n-a fost reales în funcţie, în ultimele 6 decenii, dacă rata şomajului a depăşit 7, 2 la sută.

Or, informaţiile cele mai recente cuantifică lipsa slujbelor afectând forţa de muncă de peste ocean la 8,1 la sută. Ceea ce, evident, e prea mult pentru şansele de menţinere în funcţie ale actualului preşedinte chiar în condiţiile în care şomajul a scăzut perceptibil în ultima vreme, în America.

Nu puţini analişti consideră că această reducere e artificială, datorându-se între altele faptului că mulţi americani au părăsit grupul celor căutând un loc de muncă şi au dispărut, ca atare, din statisticile înregistrându-i pe şomeri.

În replică la inaugurarea oficială a campaniei electorale a preşedintelui în exerciţiu, conducerea opoziţiei republicane a contraatacat dur. Potrivit liderilor GOP - Grand Old Party - cum i se mai spune partidului republican, "americanii sunt de părere că un mandat Obama e destul”.

Fiindcă şeful Casei Albe şi-ar fi ratat clar obiectivul pe care şi l-a fixat explicit chiar el, acela "de a face din America, în răstimp de patru ani, o ţară mai bună”, după cum s-a exprimat Reince Priebus, şeful Comitetului Naţional Republican.

Rămâne de văzut dacă, în majoritatea lor, americanii vor demonstra la urne că împărtăşesc această opinie.