1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Lame de barbierit, rugăciuni, ciolan afumat...

Sportivii sunt indivizi din cale afară de superstiţioşi. Fotbaliştii, chiar dacă unii ar cârcoti, sunt şi ei sportivi - şi, desigur, sunt, la rândul lor, sclavii unor ritualuri pe care şi le-au construit singuri.

default

Cacau ridică două degete spre cer

Internaţionalul german Per Mertesacker nu se bărbiereşte niciodată în zile de meci. Colegul său de lot Bastian Schweinsteiger, în schimb, coboară din autobuzul echipei întotdeauna ultimul. Şi tot Schweinsteiger obişnuieşte să se uite, în orele dinainte de a pleca din cantonament către meci, la înregistrări video din meciuri câştigate: "Sunt secvenţe frumoase, din trecut, care motivează".

Portarul titular din meciul inaugural al Germaniei, Manuel Neuer, susţine că nu are superstiţii. Dar cei care îl urmăresc îndeaproape sunt de altă părere: are grijă să atingă, înainte de începutul partidei, barele laterale şi transversala. Pentru Dennis Aogo este important ca înainte de meci să spună o rugăciune. "O fac înaintea fiecărui joc şi am s-o fac întotdeauna". Tot cu cerul are treabă şi atacantul Cacau. După fiecare reuşită ridică două degete spre cer: "Mulţumesc pentru talent, pentru puterea de a juca fotbal".

Până şi marele Franz Beckenbauer mărturiseşte că avea, în vremea când juca, un ritual: "Un ciolan de porc care, desigur, trebuia să înoate şi, ca atare, primea o porţie de bere. După care ne băgam în pat. Au fost destui ani în care nu am pierdut, astfel, meciuri acasă. Aşa că foamea s-a transformat în ritual".

Fluierul de pe Titanic

Wolfgang Stark

Arbitrul german la CM 2010, Wolfgang Stark

Şi, după ce toate semnele se vor fi rânduit cum trebuie, să-nceapă partida. Primul cuvânt - dar şi ultimul - îl are arbitrul. Penalty, ofsaid, gol... nimic nu mişcă fără fluierul care poate declanşa fieste sau dolii naţionale. Şi pentru că sunetul clasic al fluierului de arbitru amintea de poliţiştii din vremea apartheidului, oficialii Mondialului sud-african au ales un alt model - anume, cel folosit şi pe Titanic şi produs de o firmă din Nachrodt-Wiblingwerde, în landul german Renania de Nord - Westfalia.

"Diferenţa e dată de frecvenţă, tonalitate şi sunetele înalte", explică Heinz Liebold, şeful firmei germane. Sunt fabricate să genereze un sunet cu intensitatea de 135 de decibeli, suficient de puternic pentru a acoperi zgomotul vuvuzelelor.

Cu maşina până în Africa de Sud

WM 2010 - Quartier der deutschen Nationalmannschaft

Hotel Velmoré, Pretoria - cartierul general al echipei Germaniei la CM 2010

Trei luni a durat călătoria lui Armin: Bielefeld, Austria, Slovenia, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Turcia, Siria, Iordania, Egipt, Sudan, Etiopia, Kenia, Tanzania, Malawi, Zambia, Botswana, Pretoria. Fiindu-i frică de zbor dar decis să vadă naţionala Germaniei la treabă, a plecat spre Africa de Sud cu maşina. Şi, chiar dacă lumea i-a spus de la faţă că-i filează o lampă, a plecat - şi-a mers până la capăt. Cu o maşină de teren pe care şi-a accesorizat-o singur: "Un frigider, o ladă cu saltea, portbagaj pe capotă şi, acolo, echipamentul de camping".

La Pretoria l-a salutat chiar managerul naţionalei Germaniei, Oliver Bierhoff: "E bine că mai există şi astfel de nebuni". Nebunia are şi ea o limită, însă. Maşina lui Armin va porni îndărăt cu vaporul - iar Armin, ei bine, da, va zbura înapoi în Germania.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz

Vă mai recomandăm