Lagărul de detenţie Guantanamo trebuie desfiinţat urgent

Se împlinesc şapte ani de când există lagărul Guantanamo şi fiecare zi a fost una prea mult. A fost prea mult pentru cei aproximativ 800 de oameni care au fost aduşi începând cu 11 ianuarie 2002 în centrul de detenţie al bazei americane din Cuba. A fost prea mult pentru cei 250 de oameni care încă sunt ţinuţi acolo prizonieri, fără act de acuzare şi fără un proces corespunzător normelor statului de drept. Unii dintre prizonieri nici nu ajunseseră încă la vârsta majoratului când au fost aduşi în acel loc, al relelor tratamente şi torturii.

Credibilitatea morală şi politică a democraţiilor vestice este subminată de şapte ani de acest lagăr al ruşinii care este Guantanamo. Închisori secrete din care deţinuţii au fost transportaţi spre Guantanamo nu au existat numai în Afganistan. Şi în Polonia şi România, de exemplu, au existat astfel de centre, după cum a aflat raportorul Consiliului Europei, Dick Marty. Cel puţin şase state europene, între care, pe lângă cele menţionate, s-au numărat şi Italia, Suedia, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina, au participat activ la aceste răpiri şi internări abuzive. Din cauza transferării unor informaţii şi indicii către autorităţile americane, şi serviciile secrete din Germania şi Marea Britanie sunt învinuite cel puţin de participare indirectă.

De şapte ani, despoţii şi dictatorii din întreaga lume pot proceda cum doresc cu adversarii lor politici. Şi în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului se găsesc din ce în ce mai puţin reprezentanţi ai statelor, care să facă presiuni pentru încetarea barbariei, sub orice formă. Cu presiuni se confruntă, dimpotrivă, raportorii speciali ai Naţiunilor Unite, care condamnă oficial astfel de încălcări ale drepturilor omului. Atâta vreme cât există Guantanamo, alţii încearca să se ascundă în spatele zidurilor sale.

Au oferit cei şapte ani de când există Guantanamo o protecţie sporită împotriva terorismului? Răspunsul este nu, dimpotrivă. Şi dincolo de faptul că, în sine, drepturile omului şi interzicerea torturii nu ar trebuie să fie vre-o dată luate în discuţie, revolta şi mânia, mai ales a tineretului, a crescut în multe părţi ale lumii. Grupările radicale îşi racolează în prezent fără dificultăţi noi membri.

Chiar dacă SUA, un stat de drept, pun în vedere prin decizii ale unor varii instanţe o apropiată desfiinţare a controversatului lagăr, procedurile ar trebui accelerate. Această desfiinţare trebuie să fie prioritatea numărul unu, nu numai pentru viitorul preşedinte american, Barak Obama, dar şi pentru toate statele şi îndeosebi democraţiile occidentale, care trebuie să ofere ajutor la rezolvarea dificultăţilor legate de închidere. Toţi cei închişi trebuie să-şi recapete de urgenţă drepturile care nu pot fi refuzate nici unui om. Numai dacă statele îşi regăsesc puterea de a garanta drepturile omului apare pe glob perspectiva unei mai paşnice convieţuiri a oamenilor.