1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Lacune de inteligenţă

În războiul rece serviciile secrete apusene n-au făcut câtuşi de puţin o figură bună. E uimitor că vestul a reuşit să înfrângă imperiul comunist. Or fi devenit ele, între timp, mai breze?

default

Fotbaliştii Wayne Rooney şi Landon Donovan (englezul la stânga, iar americanul la dreapta ) Sportivitatea anglo-saxonă e pe cale să devină proverbială şi în Germania

"Trăiască spiritul sportiv britanic!", exclamă azi editorialul ziarului german Die Welt. Cotidianul berlinez se arată, pe bună dreptate, entuziasmat de modul placid, calm şi imperturbabil în care englezii au recepţionat vestea înfrângerii lor la campionatul mondial de fotbal. „Spune-mi cum te comporţi când eşti învins şi am să-ţi spun cine eşti”, scrie ziarul, în care citim: „maniera în care englezii au primit ştirea eliminării din turneu a echipei lor naţionale constituie o lecţie de manual privind păstrarea demnităţii în faţa oricărei nenorociri”.

Nu poţi decât să fi uimit de imunitatea la văicăreală şi auto-compătimire a acestei societăţi. Fiindcă gafa de arbitraj din meciul lor cu germanii, "în care nu mai puţin de trei arbitri au refuzat să le valideze un gol perfect valabil, văzut de o lume întreagă la televizor, le-ar fi oferit un motiv întemeiat să se retragă în bocet", plânset, reclamaţii.

În context, ziarul aminteşte de modul în care "germanii înşişi s-au plâns, timp de 44 de ani, din pricina golului nevalidat pe Wembley", în campionatul mondial din 1966. "Însuşi premierul londonez Cameron, care a urmărit partida alături de Angela Merkel, în Canada, a dat, după meci, un verdict tipic: am fost învinşi, dar nu furaţi", a declarat el, foarte britanic.

Iar presa de dincolo de Canalul Mânecii s-a năpustit să critice carenţele propriilor fotbalişti... Adevăratul câştigător al meciului, scrie în concluzie Die Welt, „sunt relaţiile anglo-germane”.

Dar cine se va impune oare în cea mai aprigă dispută politică a acestor timpuri, cea generată de ambiţiile nucleare ale fundamentaliştilor islamici de la Teheran?

Frankfurter Allgemeine Zeitung semnalează că, potrivit lui Leon Panetta, directorul Agenţiei Centrale de Investigaţii, CIA, iranienii vor fi probabil în stare să-şi fabrice prima bombă atomică în răstimp de cel mult doi ani. Ar fi vorba, potrivit extrem de alarmantei ştiri date publicităţii de şeful serviciului secret american, "de un an în care regimul de la Teheran să obţină uraniu îmbogăţit în mod suficient pentru a fi utilizat la construcţia unei arme nucleare şi de alt an pentru punerea picioare a sistemului balistic necesar transportării ei la destinaţie".

În timp ce continuă să fie neclar cât de mult s-au deşteptat serviciile secrete apusene, comentatorii germani se mai opresc, pe larg, asupra propunerii unor politicieni conservatori de a se introduce un test de inteligenţă pentru imigranţi. Chestiunea e cu atât mai controversată, cu cât în Germania s-a menţinut multă vreme ficţiunea potrivit căreia Republica Federală n-ar fi o ţară de imigraţie. În Canada, bunăoară, asemenea teste sunt la ordinea zilei.

În estul Germaniei, ziarul Ostsee-Zeitung din Rostock crede că, pe de o parte, inteligenţa nu s-ar putea măsura, iar pe de alta, că propunerea ar fi electorală şi perfidă, întrucât ar încerca să le paseze vina pentru criză imigranţilor. Ziarul concede însă că în Germania s-au comis, ani la rând, „greşeli sociale” în domeniul integrării străinilor stabiliţi în Republica Federală, între altele tocmai din pricina refuzului conservatorilor „de a admite că trăiesc într-o ţară de imigraţie”.

Şi General-Anzeiger din Bonn respinge categoric sugestia, crezând că testele de inteligenţă ar consolida "ghetoizarea" imigranţilor.

Westdeutsche Allgemeine Zeitung din Essen scoate în schimb în evidenţă necesitatea ca Germania să-şi procure talente şi mână de lucru calificată din străinătate şi că trebuie să elaboreze programe de integrare bine articulate, care să-i includă şi pe cei mai mici. Dar ziarul presupune că propunerea introducerii de teste de inteligenţă ar fi contraproductivă, întrucât "ar deteriora şi mai mult, (din unghiul străinilor calificaţi), imaginea oricum mizerabilă pe care o are (în rândul lor) Germania."

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu