Lacrimi de bucurie, lacrimi de durere

14 mai 1948 este data naşterii statului modern Israel .SÜDDEUTSCHE ZEITUNG publică sub genericul „O ţară născută din dor” un grupaj de texte şi fotografii, mărturii personale şi cronologii istorice.

Înfiinţarea statului Israel la trei ani după sfîrşitul războiului şi al Holocaustului echivalează - crede BERLINER MORGENPOST - cu împlinirea unui vis chiar dacă între idealuri şi realităţi se cască adesea o prăpastie. Indiferent de aceste discrepanţe, înfiinţarea şi dezvoltarea statului Israel pare un miracol.

MÄRKISCHE ODERZEITUNG relevă performanţa Israelului de a se fi dovedit cea mai stabilă democraţie din regiune, cu o economie înfloritoare, cu o limbă retrezită la viaţă, din vechime. Totuşi – atrage atenţia ziarul est german - fondarea statului Israel a ridicat şi chestiunea palestiniană care pînă azi nu a primit un răspuns: două popoare revendică acelaşi teritoriu.

Două catastrofe naturale s-au abătut asupra a două ţări din Asia , cea dintîi condusă de o nemiloasă juntă militară, cealaltă de un regim comunist - constată FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG la începutul comentariului publicat pe prima pagină despre taifunul din Birmania şi cutremurul din China. Această macabră împrejurare relevă însă şi modul diferit al celor două regimuri de a reacţiona în faţa sinistrului: junta militară din Birmania practică un cinism ucigaş, regimul comunist de la Pekin face dovada unei deschideri şi transparenţe neobişnuite. Or, acum a sosit şi momentul ca, părînd a fi învăţat din propriile-i greşeli, conducerea Chinei să nu mai îngăduie protejaţilor ei birmanezi să persevereze în refuzul de a permite intrarea ajutoarelor străine, un refuz care costă viaţa a mii de persoane conchide ziarul german citat. Dar experienţa ne învaţă, scrie WESTDEUTSCHE ZEITUNG, să nu ne închipuim că pornind de la propria suferinţă, China va sprijini o rezoluţie împotriva juntei militare birmaneze.

HANDELSBLATT întrevede în pofida reacţiilor diferite ale celor două regimuri confruntate cu catastrofele , numitorul comun care le leagă: dorinţa de a păstra puterea.

Nu puterea ci cele mai multe mandate în noul parlament al Serbiei îl deţin adepţii vechiului sistem deşi vestea cea mai bună este şi rămîne victoria forţelor pro-europene la alegeri crede TAGESANZEIGER.

Cu toate acestea, recomandă NRC HANDELSBLATT de la Haga, optimismul prematur nu este recomandabil.

„Frontiere deschise - frontiere închise” titrează azi DIE PRESSE un articol despre intenţia Italiei de a reintroduce controalele la frontieră - o acţiune îndreptată mai ales împotriva emigranţilor români şi a celor de etnie roma, suspectaţi de a contribui la creşterea delictelor. Guvernul României consideră preconizatul pachet de măsuri drept un nou gest xenofob al noului guvern.

Care guvern, de mai multe ori reciclat, dominat de bărbaţi avînd o vîrstă venerabilă, şi-a cosmetizat fizionomia prin prezenţa a patru doamne tinere şi fermecătoare scrie OBERMAINTAGBLATT,remarcînd că mogulul media, alias premierul Berlusconi, şi-ar fi ales colaboratoarele conform unor criterii preponderent estetice şi vizuale.

Referindu-se de astă dată la declaraţia guvernamentală făcută de Berlusconi în termeni destul de moderaţi dar conţinînd intenţii radicale de reformă, AUGSBURGER ALLGEMEINE atrage ironic atenţia că noului „fost” premier îi rămîne totuşi destul timp pentru a realiza imposibilul şi fiindcă, după cum se pare, în Italia minunile se repetă…