1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

La vremuri noi, alianţe noi

În contul catastrofelor naturale figurează nu doar victime, ci şi pagube materiale. Despre reducerea costurilor provocate de urgiile naturii discută reprezentanţii guvernelor şi ai firmelor de asigurări.

Catastrofe, precum cea din Mississippi, ar putea fi evitate

Catastrofe, precum cea din Mississippi, ar putea fi evitate

Natura loveşte, de cele mai multe ori, în mod neaşteptat. Dar unele evenimente pot fi prevăzute, cu atât mai mult cu cât un anumit tip de catastrofe se repetă în aceleaşi zone. Şi totuşi, autorităţile sunt mai mereu luate pe nepregătite.

Uitarea este în natura omului, încearcă să explice Andrew Maskrey, de la centrul Internaţional ONU pentru Evitarea Catastrofelor Naturale: "Fiecare dintre noi, dar în mod special guvernanţii, avem tendinţa de a nu ne face griji în privinţa viitorului. Dacă întreb un reprezentant guvernamental ce ar trebui să mă îngrijoreze mai mult: şomajul sau un cutremur catastrofal, răspunsul oficial ar indica lipsa unui loc de muncă stabil."

În vreme ce autorităţile resping eventualitatea unor catastrofe naturale, riscul producerii acestora creşte constant. Peste tot în lume, oamenii înfruntă răzbunările naturii. Îşi contruiesc case în zonele de coastă şi se tem de uragane, distrug pădurile şi se miră când pământul o ia la vale, se mută în metropole în care urbanizarea nu este la ordinea zilei.

Cine îşi asumă riscul?

În acest context, nici firmele de asigurări nu îşi asumă riscuri prea mari. Deocamdată, poliţele de asigurare în caz de catastrofe naturale sunt ca şi inexistente.

Situaţia s-ar putea schimba, dacă autorităţile i-ar trezi pe cetăţeni la realitate, după cuum dezvăluie Gero Michel, de la compania britanică de reasigurări Willis: "Să construieşti într-o zonă de risc, oricând inundabilă, este un non-sens. Nu putem asigura asemenea obiecte. Altfel spus, este nevoie de cooperarea guvernului, a asiguratorilor şi reasiguratorilor pentru a face riscul cunoscut şi a-i trezi pe oameni la realitate. Nu poţi construi oriunde!"

Când este vorba de catastrofe naturale, autorităţile şi firmele de asigurări au poziţii diferite. Companiile se concentrează pe costuri, nu ezită să stabilească un preţ şi pentru viaţa umană şi calculează riscuri pe termen lung. Guvernanţii, în schimb, promit să salveze, cu orice preţ, vieţile oamenilor, uneori acţionând, însă, prea târziu. La capitolul de combatere a catstrofelor există planuri, dar ele nu depăşesc, în genere, perioada unei legislaturi.

Interese comune

Şi totuşi, guvernanţii şi asiguratorii au interese comune, mai ales atunci când e vorba de reducerea la minimum a pagubelor. Companiile de asigurare şi-au anunţat disponibilitatea de a prelua o parte din riscurile induse de evenimentele naturale, dacă guvernele se obligă să ia măsuri concrete de evitare a catastrofelor.

Planurile par geniale: asigurări mai puternice în paralel cu o mai bună protecţie. Potrivit unor calcule prezentate de experţii Naţiunilor Unite, costurile impuse de dezastrele naturale cresc rapid. Explozia acestor costuri impune o colaborarea a guvernanţilor şi a asiguratorilor. Asiguratorii nu plătesc decât o parte din pagube, majoritatea cheltuielilor revenind statului.

Un bun exemplu: seismul, urmat de tsunami, care au lovit în martie coastele Japoniei. Valoarea pagubelor asigurate se situează în jurul a 20-30 de miliarde de dolari. Dar pagubele economice însumează, deocamdată, 300 de miliarde de dolari şi este de aşteptat ca pierderile să ajungă la 500 de miliarde.

Autori: Claudia Witte / Alina Kühnel
Redactor: Cristian Ştefănescu