La Sopot se cântă din nou - pe mai multe voci

Spre deosebire de Libia, în cazul căreia - în ciuda unor bâlbâieli - s-a plasat rapid în tabăra adversă liderului de jure, Moammar Gaddafi, în raporturile cu Siria, Uniunea Europeană s-a păstrat, până acum, la nivelul unor sterile apeluri către preşedintele Bashar al-Assad.

Cu sancţiunile prin jungla birocratică

În staţiunea baltică Sopot se discută, astăzi, mecanismul diplomatic de instituire a unui embargou impus livrărilor de petrol dinspre Siria. Sună simplu, dar nu este. Pentru că, dincolo de decizia politică, e nevoie de un instrumentar legislativ adaptat pachetului ce reglementează normele de comerţ exterior ale gigantului birocratic care este Uniunea Europeană.

Altfel spus: sancţiunile, pentru a căror implementare e nevoie de un întreg aparat de funcţionari şi un hăţiş de semnături, vor intra în vigoare numai după ce vor fi publicate în monitorul oficial comunitar. Ceea ce, desigur, va mai dura. Siria nu este unul dintre marii producători de petrol dar, graţie relaţiilor bune cu vecinii, în special cu Iranul, primeşte petrol ieftin pe care îl revinde, apoi, la preţuri care asigură o treime din încasările la bugetul de stat.

Palestina: o Europă, două Europe, trei Europe...

Un al doilea subiect sensibil este "Palestina" şi intenţia autorităţilor din teritoriile autonome arabe de a cere votul Naţiunilor Unite în privinţa recunoaşterii internaţionale a statalităţii în plenul apropiatei Adunări Generale. Germania face parte din grupul statelor ce se opun categoric gestului unilateral al entităţii arabe din Israel.

În vreme ce Marea Britanie a transmis mesaje oscilante, Franţa este mai apropiată de un alt grup de nouă state dispuse, conform postului public german de televiziune ARD, să susţină cauza palestiniană la Naţiunile Unite.

Deocamdată, dinspre Bucureşti, cele mai recente speculaţii vorbeau despre o abţinere de la vot - ceea ce, de altfel, ar cam fi fost minimul pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu a dorit să îl obţină, cu ocazia recentei vizite în România. Cum subiectul nu face rating în media românească, el a lipsit de pe agenda publică şi, prin urmare, nu există nici o ieşire oficială la rampă cu referire la opţiunea Bucureştilor.

Cazul Westerwelle

În fine, europenii mai aşteaptă şi lămuriri privind politica de personal - anume, a Germaniei, ţară în care se află în plină derulare o dublă dezbatere, una în interiroul Partidului Liber-Democrat şi alta în spaţiul public, privind oportunitatea rămânerii în fruntea diplomaţiei a actualului ministru de Externe, Guido Westerwelle.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu