1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

La Moscova creşte nervozitatea

Lucruri neobişnuite se petrec la Moscova şi în afara capitalei ruse: cetăţenii vârstnici au ieşit în stradă, spre a manifesta împotriva guvernului preşedintelui Putin. In semn de protest împotriva reformelor sociale introduse la 1 ianuarie de executivul de la Moscova, bătrânii au început să blocheze străzi în localităţile de pe Volga, în Siberia, la Togliatti, Işevsk sau aiurea. In răstimp, Kremlinul dă semne de nervozitate şi pe plan extern. Şi nu doar din pricina alegerilor din Republica Moldova...

Fostul ambsador al Rusiei la ONU, Serghei Lavrov are net mai mult de lucru în calitatea sa de ministru de externe al unei Rusii confruntându-se deopotrivă cu dificultăţi interne şi externe

Fostul ambsador al Rusiei la ONU, Serghei Lavrov are net mai mult de lucru în calitatea sa de ministru de externe al unei Rusii confruntându-se deopotrivă cu dificultăţi interne şi externe

Mulţi observatori se întreabă dacă în siajul revoluţiilor oranj scrutinul basarabean nu va inaugura următoarea evadare spre democraţie şi integrare europeană a ţărilor menţinute atâta amar de vreme în sfera de influenţă a Rusiei.

In răstimp, Rusia are tot mai presante probleme interne. Conform experţilor, modificările legislative din domeniul social adoptate în detrimentul pensionarilor a şi devenit cel mai impopular pachet de reglementări adoptat vreodată de administraţia Putin. Kremlinul a lichidat pur şi simplu numeroasele înlesniri de care s-au bucurat până la finele anului trecut pensionarii, veteranii, oamenii cu sănătatea distrusă de catastrofa nucleară de la Cernobâl şi multe alte categorii de cetăţeni. In schimb, guvernul afirmase că le va oferi celor vârstnici compensaţii financiare. In realitate, ajutoarele de circa 200 de ruble nu compensează nici pe departe pierderile suferite nu doar de oamenii în vârstă, ci practic de 50 la sută din cetăţenii ţării. Incât tot mai mulţi se confruntă cu spectrul unei sărăciei pe cale de amplificare galopantă.

Experţii nu contestă fireşte că înlesnirile sociale fără număr de care au beneficiat decenii la rând între alţii, bunăoară, foştii ”muncitorii fruntaşi din întrecerea socialistă”, ori ofiţerii trecuţi în rezervă reclamau reforme. Dar modul în care au fost introduse şi mai ales caracterul lor drastic a tulburat pentru prima dată în profunzime raporturile dintre populaţie şi preşedintele ei. Fiindcă anterioarele decizii ultraautoritare ale lui Putin, precum de pildă măsurile lui de distrugere a concernului Yukos nu păruseră a afecta decât interesele unui grup restrâns de aşa-zişi ”oligarhi”, fiind fie primite cu indiferenţă, fie chiar salutate de masele manipulate prin massmedia controlată de regim.

Lucrurile s-au schimbat acum, şi, potrivit sondajelor, operaţiunile de eradicare pe plan social a moştenirii erei sovietice au redus la doar aproximativ 38 la sută grupul cetăţenilor care mai cred că Rusia a apucat-o pe calea cea bună. Peste 45 de procente dintre ruşi se arată în schimb pesimişti şi nemulţumiţi de puterea executivă. Nu întîmplător, devreme ce pensiile sunt minuscule, însumând în medie doar 80 de euro pe lună, iar salariile nu sunt în covârşitoarea lor majoritate mult mai mari. Conform observatorilor, n-ar fi exclus aşadar să asistăm la o revoltă socială generalizată, fiindcă demonstranţii se declară gata să-şi continue protestele, deşi regimul n-a ezitat să ordone intervenţia poliţiei împotriva vârstnicilor manifestanţi.

Concomitent, Kremlinul dă semne de nervozitate şi pe plan extern. Moscova, semnala joi cotidianul berlinez Die Welt, avertizează faţă de riscul reşutei în războiul rece”, deşi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-a folosit de prilejul inaugurării celei de-a 2-a administraţii Bush spre a-şi afirma opinia că relaţiile ruso-americane vor continua să fie unele de parteneriat. Intr-adevăr, raporturile dintre Moscova şi Washington au profitat de pe urma războiului comun împotriva terorismului. Dar evoluţia lor viitoare – constituind tema convorbirilor la vârf bilaterale, care se vor derula în Slovacia, la 24 februarie, în cursul turneului european al preşedintelui Bush,- e cât se poate de incertă, dată fiind insistenţa americană asupra necesităţii extinderii democraţiei şi drepturilor civice, impuse deopotrivă din raţiuni umanitare şi securitare. Fapt e că pulsul actual al legăturilor americano-ruse reiese cât se poate de pregnant din comentariile indignate ale lui Lavrov la declaraţiile noii şefe a diplomaţiei americane. Condoleezza Rice, o specialistă în istoria războiului rece, declarase între alte în cursul audierii ei în Senat că ”SUA intenţionează să acorde pe viitor o atenţie sporită evoluţiilor interne din Rusia, progreselui democraţiei şi respectării drepturilor omului”. In reacţie, Lavrov respinsese orice imixtiune externă, declarând că deşi, ”toate acestea nu sunt noi, politica internă a Rusiei ne priveşte doar pe noi”. Şi mai edificatoare e reluarea de către ministrul rus de externe a ieşirilor iritate, pe cât de sumbre pe atât de nebuloase ale şefului său, Putin. Lavrov a afirmat de pildă că Rusia s-ar confrunta ”cu forţe ostile”, care cu ajutorul mediilor ar încerca ”să prezinte în mod fals ultimele decizii ale Moscovei drept o realunecare în totalitarism”. Potrivit lui ar exista ”cineva căruia nu i-ar conveni” că Rusia ar fi devenit mai independentă ”din punct de vedere financiar şi economic”.

In timp ce oficialii ruşi continuă să-şi păstreze totuşi o oarecare moderaţie în declaraţiile faţă de SUA, susţinând că raporturile bilaterale ar fi în continuare ”prieteneşti” şi ”constructive”, stridenţele aliatului lor din Belarus, trădează cât de puternic s-au deteriorat de fapt relaţiile mutuale. In reacţie la constatarea Condoleezzei Rice, care inclusese Belarusul, împreună cu Iranul, Zimbabwe, Corea de Nord şi Cuba pe lista avanposturilor tiraniei, oficialităţile conduse de aurtoritarul Alexander Lukaşenko au calificat declaraţiile de la Washington drept "minciuni sfruntate", "clişee mincinoase", şi "prejudecăţi". Inutil de subliniat ce revoltă a provocat la Minsk promisiunea făcută de Condy Rice, că America "va ajuta popoarele captive să-şi recapete libertatea".

  • Data 20.01.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ZF
  • Data 20.01.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ZF