1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

La moartea gandhismului în versiunea Attenborough

Gandhi, revoluţionarul pacifist, a murit demult. Acum a intrat în eternitate genialul regizor al filmului cu acelaşi nume, Richard Attenborough, un actor şi cineast complet, fascinat de crepusculul imperiului britanic.

Richard Attenborough

Richard Attenborough

Ziarele germane de prestigiu îi omagiază toate harul şi cariera ieşită din comun a celui care avea să-l determine pe Ben Kingsley să slăbească nu mai puţin de 20 de kilograme ca să poată juca rolul lui Gandhi, marele eliberator şi pacificator al Indiei.

Între timp pare să fi murit ori să fie în comă orice urmă de pacifism. Până şi Biserica Catolică germană, cea atât de pacifistă până de curând, a început să favorizeze livrările de arme către kurzii din Irak, spre a la da oamenilor posibilitatea să reziste armatei teroriste a Statului Islamic.

Ziarele apusene abordează pe larg grozăviile terorismului islamist, ca şi criza guvernamentală pariziană, situaţia economiei franceze, precum şi faţetele diverse ale conflictelor din estul Ucrainei, din Siria, Irak şi din restul Orientului Mijlociu.

Stânga franceză se mută la dreapta, relevă comentatorii germani, care discută remanierea guvernamentală pariziană. Prin eliminarea din cabinet a rebelului de stânga Arnaud Montebourg, omul care criticase programul de austeritate şi reformele preconizate de preşedintele Hollande, executivul parizian „devine mai social-democrat”, pe modelul social-democraţiei germane, estimează Tagesspiegel din Berlin.

Demiterea lui Montebourg era necesară şi în vederea prezervării autorităţii statului, ca şi a prestigiului Franţei în Europa, apreciază la rândul său cotidianul conservator francez Le Figaro.

De cu totul altă părere sunt ziarele de stânga din Franţa. „Toată lumea ştie că criticile formulate de Montebourg la adresa politicii de austeritate sunt justificate”, afirmă bunăoară ziarul parizian Liberation, care susţine că de aceeaşi părere ar fi, „în măsură mai mare sau mai mică, şi FMI, şi Mario Draghi, şeful Băncii Centrale Europene, precum şi o armată întreagă de foşti laureaţi ai premiului Nobel pentru economie."

Opiniile editorialiştilor germani şi austrieci sunt la antipod. Din unghiul lor, Franţa şi Hollande trec prin momente extrem de grele, necesară fiind „relansarea blocatei economii franceze”, după cum se exprimă Der Standard din Viena.

Or, întrucât Franţa nu e defel dornică de restructurări, „n-a existat nicând o ocazie mai bună să se reformeze decât acum, când Hollande nu mai are ce pierde", e de părere ziarul elveţian Tages-Anzeiger. În răstimp, Nürnberger Nachrichten crede că ministrul demis, Montebourg, ar putea prelua conducerea rebelilor de stânga şi scinda partidul socialist, astfel încât, dându-l afară, Hollande a rezolvat o problemă, dar şi-a creat alta.

Nu puţini observatori compară situaţiile Franţei şi Germaniei, cea care a trecut prin reforme grele la mijlocul anilor 2000, sub cancelarul precedent, ca şi printr-o consecutivă sciziune a stângii.

De vizita în Ucraina a actualului cancelar german se ocupă diverse ziare din Polonia şi ţările baltice, care au urmărit cu acut interes convorbirile de la Kiev ale Angelei Merkel.

Gazeta Wyborcza scoate în evidenţă „promisiunea simbolică” a doamnei Merkel, care a făgăduit să avanseze 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea regiunii Donbass. Ceea ce „are o dimensiune practică şi alta simbolică. Din acest unghi, Germania demonstrează că exclude alt statut al regiunii bazinului Doneţk în afara celui de provincie ucraineană. Are importanţă practică pentru că în Donbas se produc 20 la sută din PIB-ul ucrainean”.

Şi ziarul leton Neatkariga Rita Avize consideră că Merkel şi-a reactivat, prin vizita la Kiev, politica răsăriteană. „La Riga, Merkel s-a manifestat cu mare prudenţă în chestiunea amplificării prezenţei NATO în statele baltice, iar la Kiev a chemat la soluţionarea politică a diferendului ruso-ucrainean, de vreme ce, după cum a spus ea, ”conflictul dintre Ucraina şi Rusia n-are soluţie militară”... Berlinul e îngrijorat de eventualitatea ca, în urma unui dezastru militar suferit de separatiştii pro-ruşi, Vladimir Putin să fie provocat să întreprindă demersuri imprevizibile”.