1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

La Karlsruhe se decide politica de criză a Băncii Centrale Europene

Un program fantomă al Băncii Centrale Europene face istorie în justiţie. Timp de patru ani, acesta a fost dezbătut în Germania și în Europa. Acum, judecătorii germani au ultimul cuvânt.

În cazul în care cei mai înalţi judecători germani vor lua o hotărâre cu privire la așa-numitul program OMT, se poate spune că aceştia judecă un program care există doar la nivel teoretic, care n-a fost niciodată pus în aplicare.

OMT înseamnă "tranzacții monetare definitive" şi reprezintă promisiunea șefului BCE, Mario Draghi, făcută la sfârșitul lunii iulie, în 2012, când bancherul a oferit asigurări că va face totul pentru a salva euro.

La începutul lunii septembrie, consiliul Băncii Centrale Europene a decis că instituţia poate cumpăra obligațiunile guvernamentale ale statelor aflate în dificultate - nelimitat, în caz de nevoie. Odată cu nașterea acestui program, orice îndoieli cu privire la moneda unică au fost spulberate. Piețele financiare s-au calmat.

Încălcarea legii?

Acest pas nu i-a liniştit însă şi pe criticii programului, care consideră că are loc o încălcare a Tratatului UE, conform căruia BCE nu poate lua parte la finanţări de stat. În cazul în care BCE cumpără obligațiuni guvernamentale, nu face altceva decât să ajute ţările afectate, spun contestatarii programului OMT.

Curtea Constituțională din Germania le-a dat dreptate, dar a evitat să pronunţe o hotărâre clară. O decizie a Curții Constituționale germane împotriva politicilor de salvare centrale ar fi declanșat noi turbulențe pe piețele financiare, care ar fi putut duce la prăbuşirea uniunii monetare.

Calcul politic?

Mario Draghi

Mario Draghi, directorul BCE

Prin urmare, la începutul anului 2014, Curtea Constituţională a pasat cazul către Curtea Europeană - o premieră în istoria Republicii Federale. Conform aşteptărilor, Curtea Europeană a dat undă verde programului OMT.

La începutul anului acestuia, mingea s-a întors la Curtea Constituţională de la Karlsruhe. La acea vreme, judecătorii de acolo au dorit ca ultima decizie să le aparţină. Acum însă, ei se află într-o dilemă profundă. Dacă vor confirma verdictul colegilor europeni, pierd din credibilitate. Dacă vor vota împotriva politicii de criză a BCE, riscă prăbuşirea zonei euro şi, prin urmare, oferă un sprijin masiv britanicilor care susţin ieşirea Marii Britanii din UE.

Dată fiind miza, există multe motive pentru care ar putea fi aleasă calea de mijloc. Mai exact, judecătorii vor permite în principiu programului să meargă mai departe, dar vor stabili unele condiţii pentru aplicarea lui.

German sau european?

Aceasta ar corespunde, de asemenea, inclusiv cu abordarea de până acum a Curții Constituționale. În conflictul dintre dreptul german și dreptul comunitar, instanța de la Karlsruhe nu a respins procesul de integrare al UE, dar, în ceea ce privește Tratatul de la Lisabona, a statuat clar, în 2009, că legea fundamentală nu permite existenţa unui stat federal european - cu alte cuvinte.

Apariţia unui stat federal european nu se află pe agenda discuţiilor în acest moment. UE are alte priorităţi, printre care combaterea forţelor naţionaliste şi păstrarea comunităţii europene în forma ei actuală.

Pe frontul monetar, Mario Draghi se poate lăuda de multă vreme cu fapte. Lunar, Banca Centrală Europeană cumpără in stil mare atât obligaţiuni de stat, cât şi pe cele emise de companii. Este vorba despre un program de 1700 de miliarde, care se va desfăşura până în martie 2017. Diferenţa între acest program şi controversatul OMT constă în faptul că sunt cumpărate obligaţiunile tuturor statelor europene. Un fel de OMT mai subţirel.