1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

La Hamburg va fi inaugurată Academia Religiilor

La Centrul Interdisciplinar pentru Dialogul Religiilor al Universităţii din Hamburg, reprezentanţii marilor religii analizează spiritualitatea din diverse perspective (sociologică, pedagogică şi teologică).

default

Medhi Rasvi înaintează cu paşi nesiguri prin nămeţii de zăpadă din campusul universităţii. Imamul în vârstă de 80 de ani este una din personalităţile invitate să ia parte la o conferinţă organizată la Hamburg. Vârsta sau vremea rea nu-l împiedică să participe la dezbaterile privind dialogul cu Islamul.

Cei prezenţi în sala de conferinţă au parte de o primă surpriză: în oraşul hanseatic va fi inaugurată, în a doua jumătate a lunii iunie, o Academie a Religiilor, anunţă Wolfram Weiße, coordonator al Centrului Interdisciplinar pentru Dialog Interreligios.

Echipa centrului interdisciplinar al Universităţii Hamburg a făcut parte din primul program european de cercetare (REDCO) privind orele de religie predate în şcolile din Europa. O experienţă în urma căreia a fost creat un model de oră de curs la care pot lua parte împreună creştini, musulmani, evrei şi budişti.

De-a lungul anilor au lipsit fondurile şi personalul necesar. În viitor însă, la Universitatea din Hamburg, dialogul religiilor va putea fi analizat în profunzime, adaugă Wolfram Weiße: "Universitatea are posibilitatea, de exemplu prin realizarea unor sondaje, să realizeze un adevărat barometru al disponibilităţii pentru înţelegere reciprocă. Acest instrument ne permite astfel să identificăm diferite semnale de nerăbdare, intoleranţă sau excludere", spune Wolfram Weisse.

De acelaşi aspect este interesată Conferinţa şi în ce priveşte teologia islamică, respectiv capacitatea sa de dialog. Actualele conflicte demonstrează că dialogul inter-religios este încă la începutul dezvoltării sale ca modalitate de sporire a gradului de înţelegere reciprocă. Halima Krausen este imam, una din puţinele femei active în teologia islamică din Germania. "Dialogul public este extrem de redus. Toată lumea vorbeşte despre ceilalţi, dar nu cu ceilalţi. Totul e la începuturi, inclusiv educaţia", spune imamul.

Întrebările importante au aceeaşi valabilitate în orice context religios: Care sunt responsabilităţile unei societăţi moderne? Unde se comit abuzuri şi se încearcă deturnarea acestor responsabilităţi pentru beneficii politice? Unde se încadrează religia? Care este relaţia ei cu statul pentru că în Europa este valabilă o separare a statului de religie.

Separaţia dintre stat şi biserică este privită drept una din pietrele de încercare ale modernităţii. Şi de aceea mulţi consideră statele musulmane în care nu există acest fenomen, înapoiate. Sociologul american Jose Casanova este însă de părere că Islamul devine modern odată cu modernizarea în general chiar dacă modernizarea nu înseamnă că lumea e mai puţin religioasă.

În ce priveşte terorismul, adaugă Casanova "Musulmanii nu au inventat terorismul. Poate că astăzi unii dintre ei au devenit terorişti pentru că sunt moderni. Au învăţat terorismul de la modernitate şi nu din tradiţia islamică."

Autori: Ute Hempelmann, Claudia Ştefan
Redactor: Ioachim Alexandru