1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

La doi ani de la protestele din aprilie 2009, Moldova trăieşte o libertate amară

Se împlinesc doi ani de la protestele violente din aprilie 2009 din Republica Moldova soldate cu morţi, sute de tineri torturaţi în comisariatele de poliţie şi cu devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului.

default

Zeci de mii de tineri nemulţumiţi de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, despre care s-a spus că au fost fraudate în favoarea comuniştilor, s-au adunat, cu doi ani în urmă, în centrul Chişinăului, cu lumânări în mână, la o acţiune paşnică de protest. Acţiunea tinerilor a fost, însă, deturnată de un grup mare de provocatori care au atacat cu pietre forţele de ordine şi cele mai importante instituţii ale statului: Preşedinţia şi Parlamentul. În noaptea, de 7 spre 8 aprilie 2009, poliţia a intervenit în forţă împotriva câtorva zeci de tineri rămaşi în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Intervenţia s-a soldat cu morţi şi sute de tineri arestaţi şi torturaţi ulterior în comisariatele de poliţie. Nici până astăzi nu s-a aflat, însă, cine a ordonat măcelul, poliţiştii torţionari au rămas în funcţii, iar unii chiar au fost avansaţi şi primit medalii. De asemenea, provocatorii care au atacat instituţiile statului sunt în libertate.

Pe acest fundal, astăzi tinerii nu simt că ar fi câştigat acea luptă pentru libertate. 7 aprilie 2009 este ca o rană care nu se închide. Pofta de adevăr şi speranţa că într-o zi se va face dreptate nu mai există. Entuziasmul tinerilor care au crezut în cei care au promis că, dacă vin la putere, vor face dreptate şi vor elucida adevărul s-a stins. Cei în sertarele cărora stă ascuns adevărul au apărut în aceste zile la televizor cu nişte argumente dezonorante prin care au încercat să-şi justifice inacţiunile.

O recunoaşte şi ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, care spune diplomatic că „nu există voinţă politică pentru aflarea adevărului despre evenimentele din aprilie 2009: „Atât timp cât toată lumea va avea grijă exclusiv de obţinerea voturilor pentru alegerea preşedintelui, pentru distrugeri sau creări de alianţe – lucrurile nu se vor mişca din loc. Acesta este adevărul. Sau noi suntem interesaţi de ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie - spunem adevărul şi mergem mai departe sau stăm şi ne facem din ochi cu comuniştii şi aşteptăm să vină timpuri mai bune, apoi mai vedem. Eu vreau să vă spun că foarte mulţi din cei care în acea perioadă au fost participanţi activi sunt în funcţie şi acum şi o duc foarte bine".

Zilele acestea, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a făcut publică o listă cu poliştii torţionari în aprilie 2009 care au fost avansaţi de actuala guvernare: „Am luptat şi eu personal în problema comisarilor şi a celor 30 de poliţişti torţionari, identificaţi cred că de toată lumea numai de cine trebuie nu şi până la urmă restabiliţi în funcţii. Mai mult decât atât, ei au fost promovaţi şi au primit grade, insigne, diplome, etc. Tinerii maltrataţi umblă şi azi prin judecăţi, au nevoie de asistenţă medicală... M-am întâlnit cu ei acum o săptămână şi am văzut care este starea lor de spirit... Unora dintre ei le pare rău că s-au adresat în judecată, pentru că mai că sunt scoşi ei vinovaţi şi nu torţionarii".

Până în prezent nici un şef al poliţiei din perioada aprilie 2009 nu a fost condamnat nici pentru că a tolerat actele de tortură în comisariate, nici pentru că a acţionat haotic în ziua protestelor şi a permis devastarea Preşedinţiei şi Parlamentului. Nici fostului şef al statului Vladimir Voronin, care a recunoscut că a coordonat personal acţiunile poliţiei în acea zi, nu i s-a întâmplat nimic. Anul trecut, cu câteva zile înainte de dizolvarea Parlamentului, procurorul general Valeriu Zobco, a trimis Parlamentului un demers de ridicare a imunităţii parlamentare liderului comunist Vladimir Voronin ca să poată fi tras la răspundere „pentru neglijenţă în serviciu”. „Ridicol!”, susţine ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase:

„Nu vreau să spun minciuni! Nu poţi veni cu o solicitare de ridicare a imunităţii fostului şef al statului, pentru infracţiune de neglijenţă. Infracţiunea de neglijenţă o poţi proba cu uşurinţă în privinţa unui paznic care, având obligaţia de a păzi un depozit, a mers la bar la bere şi nu a păzit depozitul. Dar când vii cu asemenea acuzaţii în privinţa fostului şef al statului este cel puţin neserios. Chiar eram curios să văd ce i s-a imputat lui Voronin. Este absolut ridicol! Şi atunci am avut senzaţia că s-a mers special pe această formulă, pentru a nu i se ridica niciodată imunitatea. Am avut senzaţia că cineva încearcă să mă prostească. Acum apare altă situaţie. A trecut un an de zile... De ce nu a venit o nouă solicitare de ridicare a imunităţii lui Voronin din partea procurorului general? Dacă Voronin nu este vinovat – păi aşa să şi spunem, că nu este vinovat! Dar aparent, poziţia tuturor autorităţilor este că răspunderea politică, în sistemul politic construit de Voronin, îi aparţinea lui. Şi de ce nimeni nu are nici o pretenţie la el? Ba dimpotrivă, toată lumea încearcă să se pună foarte bine lângă el”.

Nu a trecut de Parlament nici măcar iniţiativa liderului liberal Mihai Ghimpu de a declara ziua de 7 aprilie ca zi a libertăţii. Nu doar comuniştii s-au opus acestei iniţiative, ci şi liderul PD, ex-comunistul Marian Lupu cu tot cu fracţiune:

„Mie personal şi majorităţii colegilor ne pare că până a conferi unei zile un anumit statut, n-ar fi rău mai întâi să cunoaştem ce-a fost în acea zi".

Astăzi, oameni simpli, liderii Partidului liberal şi tinerii maltrataţi acum doi ani au iesit în Piaţa Marii Adunări Naţionale, pentru a-l comemora pe Valeriu Boboc – tânărul omorat de politişti în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Cu flori în mână şi cu sufletul îndurerat, părinţii lui Valeriu Boboc şi-au plans fiul la locul unde acesta a murit.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Chişinău
Redactor: Alina Kühnel

Link-uri www