1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

La capătul lumii şi în mijlocul Europei

Cititorul este trimis azi şi în Maramureş, spre o altă realitate decît cea marcată de scandalul NSA, ori de scăderea dramatică a dobînzii de referinţă de către BCE.

Rupînd rutina, nedezminţindu-se nici de astă dată prin atenţia acordată şi altor zone ale Europei decît cele în care se iau marile hotărîri, NEUE ZÜRCHER ZEITUNG publică o imagine color, pe prima pagină: pe uliţa unui sat maramureşan, se profilează, văzute din spate, siluetele graţioase a două tinere femei. Merg ţinîndu-se de braţ, îmbrăcate în straie tradiţionale combinate cu veşminte citadine. Titlul fotografiei este pe cît de poetic pe atît de veridic: La capătul lumii în mijlocul Europei. In cuprinsul ziarului, un amplu reportaj dă la o parte vălul idilic ce acoperă pitoreasca regiune din nordul României, prezentînd şi viaţa dură a locuitorilor. In chenar este documentată istoric, geografic şi social, istoria Maramureşului care, în pofida izolării sale este una din cele mai cosmopolite zone ale Europei: români, unguri, ruteni, ţipseri, evrei şi romi au locuit în aceste ţinuturi vreme de secole.

Cu o sută de ani înapoi şi-a trimis contemporanii preşedintele Franţei, socialistul Francois Hollande, comemorînd, printr-un discurs mai mult politic decît istoric, după cum remarcă LA MONTAGNE CENTRE FRANCE, izbucnirea primului război mondial. Hollande a profitat de ocazie spre a lansa un îndemn mobilizator francezilor, de a se reforma, de a se uni, de a fi performanţi. OUEST FRANCE salută iniţiativa, considerînd-o însă cam tardivă.

La momentul potrivit s-a decis însă preşedintele Germaniei, Joachim Gauck să se deplaseze la Mannheim spre a-şi face o imagine clară despre valul de imigranţi din România şi Bulgaria. Seful de stat a atras atenţia asupra primejdiei unei recidive a prejudecăţilor şi clişeelor negative dar în acelaşi timp, relevă DIE WELT, a cerut ca dificultăţile pe care le creează valul de imigraţie din sud-estul Europei să fie menţionate tale quale. Nu ne facem nici un serviciu dacă procedăm ca şi cum nu ar exista nici o problemă a afirmat Gauck. In cuprinsul articolului mai este citată şi o altă declaraţie a preşedintelui german adresată primarului oraşului Mannheim: Am venit deoarece cu emigraţia din sud-estul Europei, iar aici, la faţa locului, în special cu cea a familiilor de etnie roma, aveţi o problemă ieşită din comun. Articolul mai menţionează că tocmai spre a favoriza integrarea copiilor de imigranţi romi, de vîrstă şcolară, recuperarea rămînerilor lor în urmă la învăţătură, şcolile care au un număr mare de astfel de elevi primesc o sumă pauşală de 300 de euro pentru fiecare copil român sau bulgar.

Bucuria unora, necazul altora: agenţii bursieri îşi freacă mîinile satisfăcuţi, depunătorii de economii şi posesorii unor poliţe de asigurări de viaţă sunt îngrijoraţi, simţindu-se chiar „jefuiţi”. Aceasta este la prima vedere reacţia provocată de decizia Băncii Centrale Europene de a coborî dobînda de referinţă la cote lipsite de precedent. Măsura este interpretată de HANDELSBLATT drept un indiciu al unei latente persistenţe a crizei. Ziarul economic german mai aminteşte că misiunea iniţială a Băncii Centrale Europene, aceea de a anima băncile să acorde mai lesne credite în ţările afectate de criză nu va fi împlinită nici printr-o viitoare scădere a dobînzilor de referinţă.

Unii se tem de inflaţie alţii de deflaţie, aminteşte SÜDDEUTSCHE ZEITUNG şi explică cele două mecanisme care se exclud din simplul motiv că fie preţurile scad fie ele explodează pe un front larg. Ceea ce încă nu s-a întîmplat cu toate că riscul este real fiindcă zona euro este încă extrem de fragilă economic.

O terapie de şoc ale cărei efecte se lasă deocamdată aşteptate, întrevede ziarul olandez DE TELEGRAAF, fără a fi singurul, în actuala politică a şefului BCE, Mario Draghi. Poate că ar fi fost preferabil ca el să dea ascultare unei minorităţi care pledează în favoarea unei politici mai calme a dobînzilor.

Cînd unda de şoc produsă de vestea că şi telefonul cancelarei Merkel a fost ascultat de NSA s-a mai temperat, vizita excentricului deputat ecologist în Bundestag, Christian Ströbele, la Moscova şi întîlnirea acestuia cu Edward Snowden au înfierbîntat din nou spiritele. Într-atît încît, scrie DIE WELT, germanii înclinaţi să aibă slăbiciuni pentru cei slabi, i-au considerat pe Snowden şi Stroebele eroi, reclamînd azil politic în Germania pentru Whistleblower-ul american. In ierarhia simpatiei, Obama a pierdut masiv puncte, situîndu-se cu puţin înaintea lui Putin. Ziarul conchide: Obama sau Bush, America poate face orice, fără a fi niciodată pe placul germanilor.

Şi BERLINER MORGENPOST sesizează o pernicioasă evoluţie a resentimentelor faţă de America pe fundalul scandalului NSA, pledînd pentru consolidarea parteneriatului bilateral. Vorbele însă nu ajung, precizează comentatorul, opinînd că un liant puternic al încrederii reciproce ar rezida într-un acord care să interzică spionarea cetăţenilor de rînd şi a politicienilor.