1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Kurdistan: Regiune mică, probleme mari

Kurdistanul irakian se află în faţa unor probleme grave. Mandatul preşedintelui Barzani se încheie, Statul Islamic bate la uşă şi între Turcia şi PKK a izbucnit războiul. Pentru toate acestea nu există soluţii simple.

default

Luptători kurzi din Irak

Din perspectiva numărului de migranţi, regiunea autonomă Kurdistan din nordul Irakului este cea mai atrăgătoare provincie din componenţa statului irakian. În ultimii ani, mai bine de 1,5 milioane de refugiaţi din restul ţării au găsit acolo protecţie şi adăpost. De când Statul Islamic (SI) a cucerit oraşul Mossul, cu un an în urmă, afluxul de refugiaţi s-a înteţit în regiunea autonomă, locuită de 5,3 milioane de kurzi.

Potrivit estimărilor, acolo trăiesc în prezent mai bine de 2 milioane de refugiaţi din restul Irakului. Pentru administraţiile locale, este o situaţie împovărătoare. De exemplu, în oraşul Shaqlawa, aflat la aproximativ 50 de kilometri depărtare de Erbil, capitala provinciei, trăiau iniţial 25.000 de kurzi. În anii din urmă, acestora li s-au adăugat 30.000 de arabi irakieni.

Harta demografică a Kurdistanului se modifică imperceptibil, a declarat Ahmed Anwar Tahir, membru al Consiliului Local din oraşul Zulaimaniya. "Trebuie să dezbatem rapid această problemă fiindcă numeroşi arabi se străduiesc să-şi stabilescă aici domiciliul permanent".

Îngrijorările privind păstrarea identităţii kurde au devenit puternice în regiune. Dar nu numai asta îi preocupă pe localnici. Un eveniment de primă însemnătate pentru viitorul kurzilor irakieni va avea loc curând, în următoarele săptămâni, când guvernul regional kurd va supune la vot un nou mandat pentru preşedintele Massud Barzani.

După două mandate cuprinzând câte patru ani, Parlamentul i-a mai acordat în 2013 un mandat de preşedinte pe o durată de doi ani. Acest mandat a expirat săptămâna aceasta, miercuri. De fapt, se preconiza prelungirea cu încă doi ani a acestui mandat, dar votul a fost amânat pe termen nedefinit din cuza războiului împotriva SI.

Susţinătorii lui barzani sunt de părere că mandatul preşedintelui se prelungeşte automat în cazul în care alegerile devin imposibile din cauza unui război. Jurista Vala Farid, membră a Partidului Democrat din Kurdistan (PDK) condus de Barzani, a declarat pentru Al-Jazeera: "În baza principiului continuităţii, preşedintele îşi poate continua mandatul cu toate prerogativele sale". Dar nu sunt toţi de această părere. Câtă vreme nu există o lege clară în acest sens, nu se poate decide clar în chestiunea prelungirii mandatului.

Chestiunea mandatului prezidenţial are efecte directe asupra luptei împotriva miliţiilor SI. Luptătorii kurzi Peshmerga, înarmaţi şi sprijiniţi şi de Germania, nu sunt uniţi din punct de vedere politic. Ei fac parte din partide diferite, favorabile sau mai puţin favorabile prelungirii mandatului lui Barzani. Şi există temerea că divergenţele politice ar putea lua o turnură armată.

Raporturi dificile cu PKK

Dezbaterea este inoportună şi fiindcă preşedintele Barzani tocmai încearcă să-i determine pe combatanţii PKK să se retragă din regiune. Luptătorii respectivi, originari din Turcia, au contribuit decisiv la victoriile militare repurtate în faţa SI. Dar, de câteva săptămâni, Turcia a lansat o ofensivă nu doar împotriva SI, ci şi a PKK. Această ofensivă s-a extins acum şi pe teritoriul irakian.

Din această cauză, Barzani se teme că şi kurzii irakieni ar putea fi atraşi în conflict. Mai ales că aceştia nutresc simpatie pentru luptătorii PKK. Dacă cei din Kurdistanul irakian vor trece în tabăra PKK, ei ar deveni o ţintă pentru armata turcă. Astfel, regiunea se va trezi că luptă pe două fronturi. Impotriva SI şi împotriva Turciei. Ar fi o situaţie catastrofală, pe care Barzani caută s-o împiedice cu orice chip.