Kremlinul își încordează mușchii înspre Ucraina

Susținătorii, cei mai mulți dintre ei de etnie tătară, ai noii puteri de la Kiev și populația rusofilă și rusofonă sunt în pragul unui mic război civil în Peninsula Crimeea, ca urmare a anunțului neoficial că limba rusă urmează să fie interzisă pe teritoriul Ucrainei. Situația riscă să prindă o altă dimensiune după ce, la Moscova, președintele rus Vladimir Putin a ordonat verificarea de urgență a stării de operativitate a armatei. Kremlinul ar fi interesat să afle cât de repede ar putea trupele amplasate în partea de apus a Federației Ruse să fie apte de a interveni în cazul izbucnirii unui război civil în învecinata Ucraină. Observatorii sunt, însă, de părere că de abia mușchii încordați în ceea ce pare un gest ostentativ al Kremlinului au darul de a ridica până la panică nivelul temerilor generate de eventuale tendințe separatiste în estul pro-moscovit al Ucrainei.

Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat, în cursul după-amiezii de miercuri, că Rusia ”va lua măsuri speciale pentru protecția obiectivelor, infrastructurii și arsenalului flotei Mării Negre”. În acest sens, a completat Șoigu, armata rusă va face aplicații militare iar acestea se vor derula la granițele Federației Ruse, „inclusiv la granița cu Ucraina”. Ministrul a specificat că exercițiile nu vor fi simple simulări: „Toate tancurile vor trage, toate avioanele vor zbura în regim de luptă”.

Moscova acuză neo-fascism la Kiev și șantaj din partea UE și SUA

„Dacă viața sau siguranța compatrioților noștri vor fi puse în pericol, nu ne vom da în lături”, comentase, marți, parlamentarul rus Leonid Sluțki, sosit în capitala peninsulei autonome Crimeea, Simferopol. Sluțki, șeful Comitetului pentru Relații cu fostele Republici Sovietice din Duma de Stat, a fost prezent, cu puține săptămâni în urmă, și la Conferința de Securitate de la München unde, de pe un podium de discuții pe care a urcat alături de liderul opoziției ucrainene Vitali Kliciko și de președintele român Traian Băsescu, lansase acuzații de fascism la adresa adversarilor fostului președinte Viktor Ianukovici. Acuzațiile au fost reluate astăzi și de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Într-o conferință de presă susținută la Moscova, Lavrov a acuzat Uniunea Europeană și Statele Unite că duc o contraproductivă politică de șantajare a Ucrainei. Mai devreme, într-o scrisoare adresată Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ministrul rus ceruse condamnarea sentimentelor „naționaliste și neo-fasciste” erupte în Ucraina.

Atmosfera de la Simferopol s-a încins după ce manifestanți purtând drapelul Ucrainei și steagul comunității tătare au început să picheteze sediul administrației autonome din Crimeea, contestând refuzul acestora de a recunoaște noua putere de la Kiev. Poliția a eșuat în tentativa de a se interpune între manifestanți și rusofonii grupați într-o contra-manifestație. Între timp, în portul Sevastopol, unde este staționată flota rusească a Mării Negre, puterea locală a fost preluată de activiști pro-Moscova, omul de afaceri Aleksei Cealîi proclamâdnu-se „primarul poporului”.

Desemnarea Guvernului, așteptată

În vreme ce, la Moscova, președinta Consiliului Federației (Camera Superioară a Parlamentului rus) Valentina Matvienko, a declarat că Rada Supremă de la Kiev nu funcționa legal când l-a demis pe Viktor Ianukovici care, „strict legal, este președintele legitim”, noul ministru ucrainean de Interne, Arsen Avakov, anunța prin contul său de Facebook desființarea trupelor speciale de intervenție ale poliției.

"Berkut nu mai există", a postat Avakov pe rețeaua de socializare. Pe pagina de internet a Președinției se precizează că președintele interimar Aleksandr Turcinov a preluat funcția de comandant suprem al forțelor armate. În ce privește principala sa misiune, aceea de a demara operațiunile de formare a guvernului, Turcinov a amânat luarea unei decizii pentru joi. Membrii partidului UDAR, al lui Kliciko, au anunțat, între timp, că noul Cabinet ar urma să fie prezentat public încă de miercuri seară, în piața Maidan. Două nume sunt vehiculate pentru funcția de premier: Arseni Iațeniuk, reprezentantul Partidului Patriei, condus de ex-premierul Iulia Timoșenco, și omul de afaceri Petro Poroșenco, în prezent parlamentar.

La București, Sofia și Budapesta, autoritățile au transmis noii puteri de la Kiev să respecte drepturile minorităților. În Ucraina trăiesc aproximativ 400.000 de români, 200.000 de etnici bulgari și 150.000 de maghiari. „Ucraina va rămâne unită dacă minoritățile vor avea respectul puterii”, a comentat, la București, președintele Traian Băsescu, după ce a semnat în cartea de condoleanțe deschisă la ambasada ucraineană în memoria victimelor represiunii din Piața Maidan.